TVA vs. taxa pe vânzări: Suntem pregătiți? Loredana Mihăilă, consultant fiscal: O situație ipotetică în care s-ar renunța la taxa pe valoare adăugată în favoarea acestei taxe pe vânzare, poate fi admisă doar în situația în care Uniunea Europeană va decide acest lucru

• Navarro, consultant Trump: UE să elimine barierele netarifare.
• România și SUA aplică forme de impozit diferite la bunuri/servicii.
• TVA-ul este o taxă pe valoarea adăugată.
• E suportată de consumatorul final.
• Cota standard a TVA în România este de 19%.
• Cote reduse: la alimente, medicamente, produse agricole, servicii hoteliere.
• Cote reduse: 5% la cărți, manuale, locuințe sociale și altele cu impact social.
• Fiecare firmă plătește TVA la achiziții și încasează TVA la vânzări.
• Taxa pe vânzări e impozit aplicat la vânzarea finală.
• Nu există o taxă federală pe vânzări în SUA.
• Sunt taxe stabilite la nivel stat, local (county) sau municipal (city).
• Media națională este de aproximativ 7,25%.
• Sales tax e aplicată doar la punctul final al vânzării.
• Lagarde: Trebuie să ne asigurăm suveranitatea financiară.
• Lagarde vrea să rupă dependenţa Europei de Visa sau Mastercard.
• UE răspunde SUA cu tarife de 25% pentru câteva bunuri.
• Tarifele pentru unele mărfuri intră în vigoare în 16 mai.
• Alte tarife intră în vigoare în 1 decembrie.
• UE spune că e pregătită să discute un sistem de tarife 0 cu SUA.

Cât de pregătită e România să treacă la taxa pe vânzări care să înlocuiască TVA-ul? Uniunea Europeană, inclusiv România, ar trebui să renunțe la taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicată mărfurilor americane, dacă vrea o diminuare a conflictului comercial cu Statele Unite, spune Peter Navarro, principalul consilier comercial al lui Donald Trump.

Exemplul Vietnamului este relevant în context: în urma deciziei administrației Trump de a impune o taxă de 46% asupra produselor vietnameze, această țară anunță recent eliminarea tuturor tarifelor vamale aplicate SUA. Mișcarea este văzută ca o capitulare strategică în fața presiunilor americane și o posibilă direcție pentru alte economii, inclusiv cele europene.

Comisia Europeană nu a lăsat niciodată să se înțeleagă că statele comunitare ar putea renunța la TVA, cel puțin pentru importuri, dar un astfel de sistem ar reorganiza fiscal întreaga Europă. Taxarea consumului este un element esențial al oricărui sistem fiscal modern.

Atât România, cât și Statele Unite aplică forme diferite de impozitare indirectă a bunurilor și serviciilor.
Cele două concepte sunt cunoscute sub numele de TVA (Taxa pe Valoarea Adăugată) și sales tax (taxa pe vânzări). Deși au același obiectiv – colectarea de venituri din consum – cele două sisteme sunt fundamental diferite în structură, aplicare și impact.

Ce spune Loredana Mihăilă, consultant fiscal, pentru Aleph Business?

Cum ar impacta tranziția de la TVA la taxa pe vânzări economia noastră? Care ar fi principalele provocări pentru România în implementarea unui astfel de sistem. Cât de pregătită e România să treacă la taxa pe vânzări care să înlocuiască TVA-ul?

„În primul și în primul rând, această întrebare este foarte recentă în mediul economic și a fost ridicată în discuțiile profesionale recent. O situație ipotetică în care s-ar renunța la taxa pe valoare adăugată în favoarea acestei taxe pe vânzare, poate fi admisă doar în situația în care Uniunea Europeană va decide acest lucru. Separat de asta, ar trebui să ne gândim că un mecanism, precum TVA-ul, care a fost implementat în Europa în perioada anilor 60-90, care pentru România a necesitat o perioadă de 6-7 ani, preaderare pentru a implementa mecanismul TVA, ar fi o măsură imposibil de aplicat imediat. În ceea ce privește situația ipotetică în care Uniunea Europeană ar dispune să se renunțe la sistemul TVA și să colectăm această taxă pe vânzare, ar trebui să ne uităm la diferențele între cele două taxe.

Undeva, această taxă pe vânzare percepută în Statele Unite, direct de la consumator, în ultima verigă de vânzare, pentru că toți cei care au fost în Statele Unite rețin că prețul de raft poate fi 100 de dolari și în momentul în care ajungi la casă să faci plata plătești 110 dolari, respectiv acea taxă pe vânzare care teoretic ar trebui să conștientizeze cetățeanul care contribuie la bugetul de stat, este fundamental diferită față de TVA. În primul rând, fiind percepută de la consumatorul final, față de TVA-ul care este perceput pe fiecare verigă economică din lanțul de distribuție, crește riscul de evaziune fiscală, scade gradul de monitorizare și de anticipare a venitorilor bugetare, ar putea fi o mare dificultate în stabilirea eventualelor sume colectate corect la bugetul de stat sau în previziuni bugetare.

Este greu de crezut că Uniunea Europeană va renunța la mecanismul taxei pe valoare adăugată, care este un mecanism suplu, în opinia mea personală ca consultant fiscal, întotdeauna am zis că TVA-ul este unul dintre cele mai logice și mai firești impozite indirecte care există. În opinia mea, singura asemănare între taxa pe vânzare din Statele Unite și TVA-ul european este că sunt impozite indirecte, doar atât. În rest, mecanismul de colectare, mecanismul de impactare asupra prețului final și asupra pieței sunt total diferite. Asta ca să răspund, cred că, la prima întrebare. A doua dumneavoastră întrebare viza dacă este pregătită România. Nu, România nu este pregătită. România nu este pregătită, așa cum am zis, pentru o schimbare fundamentală a sistemului fiscal. În primul rând, România nu este pregătită pentru actualul sistem fiscal sau pentru reformarea sistemului fiscal impusă de Uniunea Europeană pentru januarele, penelele. Cu atât mai mult, România nu este pregătită pentru o schimbare și o abordare fundamental diferită a taxelor. Dar, având în vedere principiul supremației legislației UE, atâta vreme cât va exista Uniunea Europeană și România va aparține de ea, noi ne vom conforma deciziilor luate pentru toate statele membre”, spune ea.

Care ar fi impactul unui astfel de sistem asupra afacerilor mici și mijlocii din România și cum ar putea acestea să se adapteze la noile reglementări?

„În primul și în primul rând, asupra afacerilor mici, efectul va fi indirect. Prin colectarea insuficientă la bugetul de stat a veniturilor, ponderea unei taxe de vânzare ar putea fi de 10% în veniturile bugetare, 10-15% din toate analizele pe care am reușit să le fac de când a apărut această temă, față de 25%-20% care, în acest moment, este ponderea TVA-ului în veniturile bugetare. Și, practic, o scădere a venitorilor bugetare prin colectarea taxei pe vânzare ar putea genera o supraimpozitare și introducerea altor taxe care va avea efect direct asupra mediului antreprenorial din România pentru a rămâne la același nivel de venituri bugetare care oricum sunt deficitare. Deci ăsta ar fi primul impact.

Alt impact pe care îl putem vedea, unele produse s-ar putea ieftini într-adevăr, dar, în egală măsură, alte produse s-ar putea să crească ca preț. Nu știm încă ce cotă ar putea fi optimă de aplicat asupra produselor în veriga finală de vânzare, pentru că marea diferență între cele două taxe este că, în Statele Unite, taxa de vânzare se colectează doar în momentul în care produsul ajunge la beneficiarul final, la persoana fizică, în special, la consumatorul final, pot fi și persoane juridice, spre deosebire de TVA în Europa, care se colectează pe fiecare lanț de distribuție, pe fiecare verigă a lanțului de distribuție, asigurând în același timp și o constanță a venitorilor bugetare și dreptul de deducere și de optimizare a costurilor prin deducerile fiscale care se aplică asupra TVA-ului și prin cotele reduse care se pot aplica. Una din principalele fundamente ale TVA-ului european este aplicarea acestor cote reduse în zona în care statul are interese strategice, așa cum am avut aplicarea cotei reduse de TVA la construcția de locuințe cu caracter social, în care cota de impozitare pe lanțul final, pe veriga finală, a fost de 5%, iar dreptul de deducere anterior până la vânzarea a fost de 19%, ceea ce asigura refinanțarea business-ului și asigura practic un preț accesibil de piață pentru persoanele fizice care doreau să-și cumpere locuințe și asta a fost un obiectiv strategic al statului român, cum și multe alte cote reduse sau scutiri care se acordă în domeniul medical.

Nu-mi dau seama și nu am identificat cadrul legal în care în Statele Unite s-ar percepe taxă de vânzare pe prestarea de servicii medicale, dar în România serviciile medicale sunt scutite de TVA, ceea ce înseamnă iarăși un preț final mult mai mic către consumator. Cam astea ar fi primele efecte pe care le putem identifica ca și situația ipotetică în care am fi pregătiți și de mâine se schimbă taxarea. Adică să presupunem că nu avem nevoie de 6-7 ani de implementare, nu avem nevoie de 10 ani de experiență ca să putem să spunem că avem un impozit gestionabil. Nu, de mâine aplicăm și hai să vedem ce se întâmplă. Cam asta cred eu și este opinia mea personală de economist și de om care are acces la documente și la informațiile economice ale micro-întreprinderilor, ale IMM-urilor”, adaugă ea.