Vin măriri de taxe după alegeri? Cristian Hostiuc, director-editorial la Ziarul Financiar: Dacă nu luăm măsuri, creditorii internaționali nu vor mai păsui România

• Ștefan Nanu: România majorează taxele după alegerile din mai.
• Guvernul adoptă noi măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.
• Deficitul bugetar estimat rămâne la 7% din PIB.
• Ștefan Nanu: Execuția bugetară actuală nu susține ținta de deficit.
• Agențiile de rating cer măsuri fiscale clare.
• Emisiunea următoare de eurobonduri are loc după alegerile prezidențiale.
• Situația politică afectează consolidarea fiscală.
• Ministerul Finanțelor vrea să crească plafonul pentru titluri de stat.
• Plafonul pentru populație ar putea urca la 60 miliarde lei.
• România emite datorii record de 18 miliarde euro în 2024.
• România rămâne un mare emitent de datorie din Europa Centrală și de Est.

România se pregătește de noi taxe și măsuri fiscale stricte pentru a reduce deficitul bugetar, anunță Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, într-un interviu pentru Bloomberg, în marja reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington.

Statul trebuie să reducă deficitul bugetar, estimat la 7% din PIB. Iar execuția bugetară nu susține ținta actuală, spune el. Până acum, statul atrage 8,5 miliarde euro din datorii externe și analizează împrumuturi private pentru a reduce presiunea pe dobânzi. Fără reforme, agențiile pot retrograda ratingul României.

Ministerul Finanțelor vrea să atragă 13 miliarde euro anul acesta și ia în calcul creșterea plafonului pentru titlurile de stat destinate populației la 60 miliarde lei. Emisiunea următoare de eurobonduri are loc abia după alegerile prezidențiale din 4 mai și formarea unui nou Guvern. Investitorii și agențiile de rating urmăresc îndeaproape aceste decizii, esențiale pentru stabilitatea financiară a țării, mai scrie Bloomberg.

Ce spune Cristian Hostiuc, director-editorial la Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?

România are nevoie să reducă un deficit estimat la 7% din PIB, iar execuția bugetară actuală nu oferă încredere. Ce direcție ar putea lua noul guvern – creșteri de TVA, impozite pe venit, taxe pe proprietate sau reforme structurale pe cheltuieli (subvenții, salarii, pensii speciale)?

„În primul rând, nu cred că Guvernul Ciolacu 2, dacă va rămâne la Palatul Victoria, va dori să reducă cheltuielile, pentru că nu a făcut-o nici în 2024, când am avut un deficit bugetar enorm, și în primele trei luni ale anului pare că nu a redus cheltuielile, nu a putut să reducă cheltuielile. Deci, din acest punct de vedere, la un moment dat Comisia Europeană sau creditorii internaționali ai României vor face presiuni pentru ca Guvernul să ia măsuri și în sensul creșterii veniturilor, adică creșterii impozitelor și taxelor. De fapt, Ștefan Nanu chiar a lăsat să se înțeleagă că după alegeri trebuie luate măsuri. Dacă nu luăm măsuri, creditorii internaționali nu vor mai păsui România. Oricum, noi am primit cam șase luni termen ca să facem ceva pentru reducerea deficitului bugetar”, spune el.

În ce măsură întârzierea emisiunii de eurobonduri până după alegeri reflectă presiunea din partea agențiilor de rating și a investitorilor internaționali asupra politicilor fiscale ale României? Este o formă de „șantaj” al pieței, o pauză strategică din partea statului sau o dovadă că încrederea în România este fragilă în lipsa unor măsuri clare?

„În primul rând, România a ieșit de două ori de la începutul anului pe piețele internaționale și cererea a fost bună pentru titluri românești în euro și dolari, chiar dacă dobânzile au fost puțin mai ridicate sau mult mai ridicate. Deci există cerere. Bineînțeles, sunt anumite etape când poți să ieși, când ai ferestre deschise pentru a ieși pe piețele internaționale de capital. Noi suntem la două săptămâni de alegerile prezidențiale deci nu e nicio problemă. Oricum Ministerul Finanțelor a reușit să atragă cam 30% din necesarul de finanțare din acest an. Fie că atrage pe piață internă, fie că atrage pe piață externă. Deci nu ar fi o presiune.

Ar fi o presiune extraordinară dacă rezultatul alegerilor ar fi ieșit din comun, pentru că ar pune o presiune pe Guvernul Ciolacu 2, sau dacă se va anula, se vor anula alegerile, având în vedere ultimele decizii de la Curtea de Apel Ploiești. Oricum, suntem într-o situație juridică extrem de complicată. Investitorii care împrumută România se uită la acest lucru, oricum nu înțelege nimeni nimic, dar două săptămâni nu înseamnă mare lucru. După ce vor fi alegerile prezidențiale și primul tur și al doilea tur, atunci va fi o presiune asupra celor care vor fi la Palatul Victoria să ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar”, adaugă el.

Care sunt riscurile pentru România dacă noul Guvern post-alegeri nu ia rapid măsuri de consolidare fiscală? Există un scenariu realist în care agențiile de rating retrogradează România sub investment grade? Ce impact ar avea acest lucru asupra costurilor de împrumut și a cursului valutar, mai ales în contextul în care Ministerul Finanțelor plănuiește emisiuni de 13 miliarde euro în 2025?

„Bineînțeles că vor fi presiuni extraordinare, iar agențiile de rating ne-au acordat cartonașul galben. Dacă nu guvernul, cel care va fi la Palatul Victoria, că este Ciolacu 2 sau că este altcineva, nu va veni cu măsuri suplimentare credibile pentru reducerea deficitului bugetar, bineînțeles că agențiile de rating nu ne vor mai păsui”, conchide el.