Guvernul introduce DigCompRo. Aurelian Ionescu, președinte, Comitetul Român pentru IA în Educație: Este important să dezvolte module educaționale dedicate gândirii critice și eticii inteligenței artificiale

• Guvernul introduce DigCompRo prin OUG 27/2025.
• A.I. devine competență digitală obligatorie prin DigCompRo.
• Angajații trebuie să înțeleagă și să evalueze A.I..
• Etica, securitatea și gândirea critică sunt criterii esențiale.
• Competențele IA nu mai sunt doar pentru specialiști IT.
• IA 01: Angajajatul vede domeniile unde A.I-ul aduce beneficii concrete.
• IA 25: IA nu este „bună” sau „rea”, contează modul în care e utilizată.
• IA 31 și IA 50: Evaluarea riscurilor legate de intimitate este crucială.
• IA 49 și IA 51: Angajații recunosc prejudecățile și fenomenul „deepfake”.
• IA 05 și IA 07: IA poate genera automat texte, imagini și muzică.
• IA 38 și IA 54: Datele personale și drepturile de autor sunt vulnerabile.
• IA 39 și IA 41: Angajații trebuie să cunoască regulamentele GDPR.
• IA 35 și IA 42: Setările de confidențialitate trebuie gestionate activ.
• IA 29 și IA 33: Angajații trebuie să formuleze cereri clare către IA.

Prin OUG 27/2025, România introduce oficial DigCompRo, cadrul național al competențelor digitale, care include pentru prima dată un capitol dedicat interacțiunii cu sistemele de inteligență artificială.

Angajații români, din orice domeniu, nu trebuie doar să folosească tehnologia, ci să înțeleagă modul în care inteligența artificială influențează deciziile, să evalueze critic conținutul generat de algoritmi, să protejeze datele personale și să colaboreze cu „colegii virtuali”. Competențele cerute vizează alfabetul digital, reflecție etică, discernământ în fața manipulării și capacitatea de inovare – toate esențiale într-o lume condusă de A.I..

Ce spune Aurelian Ionescu, președinte, Comitetul Român pentru IA în Educație, pentru Aleph Business?

Cum va fi integrat DigCompRo în programele educaționale și de formare profesională din sectorul public și privat, astfel încât angajații din toate domeniile, nu doar cei din IT, să poată dobândi competențele necesare pentru a interacționa în siguranță și eficient cu sistemele de IA?

„Mă bucur că în sfârșit ajungem și noi la această evoluție. Cred că sunt mai bine de patru ani de când am făcut primele prezentări legate de acest cadru de competențe digitale, care a fost pornit de prin 2016 la Comisia Europeană. Și întotdeauna am considerat că trebuie să plece de aici. Deci este evident că competențe digitale, nu putem vorbi de o transformare digitală, ceea ce se dorește, ceea ce se urmărește, fără a avea ca element de bază dezvoltarea competenței digitale. Este evident că această integrare în tot ce înseamnă formare, dezvoltare, are o serie de componente, în sensul de adaptare a curriculumului și a conținuturilor de formare prin curriculumul modular, de asemenea nevoia de formare, că foarte mulți s-a concentrat atenția pe specialiști IT, iar acum este evident că marea majoritate sunt non-IT-iști și ei sunt cei care vor gestiona majoritatea problemelor în care se confruntă societatea. Mai ales acum, când vedem că această evoluție a inteligenței artificiale pur și simplu explodează, în special după 2022 când AI-ul generativ observăm că are așa o evoluție absolut de negândit înainte de aceste perioade.

De asemenea, ceea ce trebuie menționat este că trebuie să avem în vedere o formare continuă a tuturor cetățenilor a populației în totalitatea ei despre acel long life learning pe care, în mod categoric, trebuie să îl avem în vedere. Pentru că trebuie să vedem utilizarea IT-ului la inteligențe artificiale în toate procesele din societate. Este evident că, pentru a putea face acest lucru, avem nevoie de o serie de instrumente și de resurse, mă refer aici la niște ghiduri și fișe de lucru care trebuiesc dezvoltate și, apropo, nu trebuie pornit de la zero, nu reinventăm apa caldă, sunt o mulțime de dezvoltări la nivel european și global de care va trebui să ținem cont, va trebui să intrăm în tot felul de parteneriate, atât la nivel național, cât și internațional, unde sunt foarte multe astfel de dezvoltări.

Aș vrea să menționez doar acest BigComp board, este un basecamp care este foarte activ cu peste o mie de participanți în care sunt aduse în atenție o serie întreagă de best practices, de lecții învățate și care este o resursă deosebit de valoroasă. Important este de asemenea colaborarea public-privată, este singura formă prin care, practic, putem să acoperim domeniile: public și privat. Și cel mai important, ca să vedem într-adevăr eficiența procesului, este o acțiune de monitorizare și evaluare. Am prezentat în cadrul negocierilor cu OECD o serie de modalități de a face aceste lucruri într-o abordare, hai să zicem puțin pretentios, holistică, integralistă, în sensul de a ne baza pe o platformă de plafon, pentru că sunt deja multe realizări și acestea trebuie să fie integrate și asigurate o guvernanță deasupra tuturor”, spune el.

Cum va sprijini Consiliul Educație în IA formarea gândirii critice și a unei atitudini etice în rândul utilizatorilor, în special în ceea ce privește evaluarea conținutului generat de IA și înțelegerea riscurilor legate de bias, deepfake și manipulare algoritmică?

„Ceea ce aș vrea să subliniez, am participat și la o conferință despre acest concept, se discută de așa numitul skills economy, în care este foarte important ceea ce poți să faci, ceea ce știi să faci. Asta nu înseamnă că neglijăm educația, educația superioră, învățământul superior și post universitar. Este important să vedem ce putem face și ce reprezentăm pe piața muncii. Referitor la întrebarea, aș vrea să menționez faptul că este important să dezvolte module educaționale dedicate gândirii critice și eticii inteligenței artificiale. Chiar de curând am urmat pe Coursera un astfel de curs, Critical Thinking, Design Thinking, cu toate aspectele care derivă din ele. Și ce am constatat, chiar la niște cursuri urmate și pe la Universitatea din Coreea de Sud, se pune mult mai mare accent pe așa numitele soft skills. Deci nu mai contează doar pregătirea pur tehnică, pur de specialist de IT în esență. Contează foarte mult această gândire critică, o abordare cât se poate de complexă și completă asupra realității. În acest sens este important să dezvolte module educaționale dedicate gândirii critice, destul de puțin pe la noi. Și, de asemenea, să se înțeleagă importanța eticii, a utilizării responsabile, a inteligenței artificiale în special.

De asemenea, este important să se promoveze. Se discută de această literație, alfabetizare, nu este doar de computer, care și el are o întreagă dezvoltare și evoluție, dar discutăm și de beta-literație, discutăm și de critical digital literacy, deci de această alfabetizare digitală critică, care trebuie să recunoaștem că nu prea a fost luată în considerare. Evident că trebuie să fie făcute campanii de conștientizare asupra riscurilor pe care le reprezintă în special inteligența artificială. De asemenea, trebuie elaborat un cod de etică digitală pentru utilizatori, general vorbind, dar și pentru educație în mod special. Și evident că trebuie să plecăm de la formarea formatorilor în aceste domenii care sunt deosebit de importante.

În cadrul Consiliului de Educație am generat o serie de grupuri de lucru și printre ele, dincolo de partea de educație la toate nivelurile, educația pre-universitară, universitară, post-universitară, cu urmarea continuă sau în genul long-life learning, dar și grupuri de lucru legate de etica inteligenței artificiale legată de aspectele pedagogice și psihologice ale utilizării inteligenței artificiale și evident de etică. De aceea trebuie o colaborare multidisciplinară, filozofie, sociologie, psihologie, securitate cibernetică. Aceste discipline trebuie să conlucreze, să își dea mâna ca să facă ceea ce trebuie. Și, bineînțeles, ca și de la prima întrebare, trebuie să avem și instrumente pentru auto-evaluare, reflexie critică și etică. La ce ne putem aștepta? Să avem o creștere a rezilienței informaționare în rândul populației, la promovarea unui comportament etic și responsabil digital”, adaugă el.

Care sunt mecanismele concrete prin care se va asigura că angajații și instituțiile înțeleg implicațiile confidențialității digitale și ale identității online în interacțiunea cu IA, având în vedere amenințările emergente legate de reidentificare și utilizarea datelor personale?

„Aceasta este o problemă foarte delicată și aș pleca de la o vorbă așa care circulă. America inovează, China implementează și Europa reglementează. Da, e interesantă. Acum, lucrurile, în fine, sunt într-o anumită transformare la acest moment. Vedem foarte bine că se redefinesc conceptele fundamentale de inovare, de globalizare. Probabil că sunteți familiari ca așa un concept care ghidează acum America este acceleraționismul, dezvoltare cu orice preț, dar revenind la, să zicem, o situație de normalitate, este clar că va trebui să acționăm cât se poate de eficient și conjugat.

Trebuie, în modul clar, definite și dezvoltate o serie de module de formare în domeniul confidențialității și protecției datelor. În contextul acesta foarte complex al inteligenței artificiale, va trebui făcută instruire în mod specific pe colectarea, ce date pot fi colectate în aplicațiile de IA, cum pot fi re-identificate datele, chiar dacă acestea au fost analizate, adică sunt probleme deosebit de complexe care trebuiesc rezolvate. Și, evident, că pentru acestea trebuie făcute cursuri personalizate pentru funcționarii publici, iar dacă ne referim la educația, atât pentru profesori, cât și pentru ele. Presupun că va trebui să dezvolte și, de asemenea, nu de la zero, nu from scratch, un ghid național referitor la inteligența artificială și confidențialitatea digitală.

De asemenea, dezvoltate o serie de instrumente tehnice de evaluarea riscurilor privind confidențialitatea. Cred că trebuie generate și promovate o serie de ateliere interactive, workshop-uri și simulări cu studii de caz reale. De asemenea, să se dezvolte politici instituționale privind utilizarea, în condiții responsabile, a inteligenței artificiale. De asemenea, trebuie să se implementeze o modalitate de transparență și de audit intern și toate aceste elemente vor trebui integrate în DIG-COMBRO. Am sesizat cu ocazia acestui ordin, că și anul trecut a fost dat un ordin la nivelul Ministerului Învățământului privind integrarea acestor competențe digitale în învățământ pe toate ciclurile și, la fel ca și celelalte, sisteme de feedback și de raportare a riscului. În rezumat, aceste mecanisme trebuie să conțină politici, să conțină partea de formare, de instrumente și de monitorizare pentru creșterea responsabilității tuturor utilizatorilor acestor sisteme”, conchide el.