Evaluările companiilor din România ar putea scădea cu 20-30% anul acesta ca urmare a reducerii numărului de investitori şi de tranzacţii pe fondul unui context economic tot mai dificil, afirmă Iulian Portasă, partener în cadrul Black Sea Fund, fond de investiţii dedicat companiilor mici şi mijlocii.
Advertisment
Iulian Portasă consideră că mai puţin afectate de această scădere vor fi companiile cu expunere globală – precum cele de IT, dar şi cele care oferă servicii esenţiale, unde consumatorul nu este sensibil la modificări ale preţului, precum zona serviciilor medicale.
Valoarea unei companii este o rezultantă a cererii şi a ofertei (fără a ignora metodele academice de evaluare), iar în prezent piaţa este sub nivelul din 2022.
Pe de o parte, companiile care pot fi ţinte de M&A se pot confrunta cu o situaţie dificilă în piaţă, pe măsură ce consumatorii fie cumpără mai puţin, fie preferă alternative mai ieftine. Astfel, veni-turile lor totale riscă să scadă, iar ponderea produselor cu o marjă mai mică în acestea să creas-că. Chiar dacă costurile de producţie (forţă de muncă, materie primă, utilităţi) sunt în continuă creştere, acest fapt nu schimbă nevoia critică a companiilor de a investi capital (capex) în busi-ness – atât pentru mentenanţă cât şi pentru expansiune. În contextul unor dobânzi mai ridicate, consecinţa acestei situaţii va fi cel mai probabil o eroziune a profitabilităţii şi o incertitudine a re-zutatelor viitoare.
Nici din unghiul potenţialilor cumpărători situaţia nu arată mai bine – numărul investitorilor care îşi doresc o expunere pe zona Europei Centrale şi de Est scade, iar cei care şi-au păstrat apetitul sunt mult mai atenţi la predictibilitatea afacerilor în care investesc. În acest caz se regăseşte indi-rect impactul costurilor mai mari de finanţare – acesta duce la un cost al capitalului mai ridicat şi la un preţ mai mic oferit.
Ca urmare, discuţiile cu investitorii nu mai încep cu negocierea multiplului de EBITDA, ci mai degrabă cu o analiză comprehensivă a cashflow-ului companiei, a stabilităţii poziţiei financiare, a nivelul concurenţei din industrie şi a elasticităţii cererii produselor la preţ.
Din aceste două cauze – scăderea apetitului investitorilor pentru tranzacţii şi rezultatele mai slabe ale companiilor – estimez că evaluările vor scădea anul acesta. Cred că tranzacţiile care se vor încheia vor fi la preţuri semnificativ mai mici faţă de aşteptările de până acum: nivelul EBITDA al companiilor va fi într-o scădere de 10-20% faţă de anul trecut din cauza condiţiilor economice care pun presiune pe costuri, iar multiplul aplicat va fi unul mai conservator, reflectând apetitul redus al cumpărătorilor. În total, aceşti doi factori combinaţi vor putea genera evaluări cu până la 20-30% mai scăzute.
Mă aştept ca următoarea perioadă să fie sub 2022 ca nivel al rezultatelor financiare, iar această perioadă se conturează ca fiind un test de rezilienţă pentru antreprenori. Până acum „mulţi au avut viteză, dar au alergat la vale”, având avantajul unei inerţii a creşterii economice şi a fi-nanţărilor ieftine.
Dar această perioadă creează cu siguranţă şi oportunităţi de creştere. Companiile cu o cerere rezilientă şi/sau cele cu o structură financiară solidă vor putea capta momentumul din piaţă sau chiar profita de el pentru a-şi consolida poziţia prin achiziţii şi fuziuni.
Mă aştept ca businessurile scalabile şi cu expunere globală, dar şi cele din sectoare defensive, să fie câştigătorii acestei perioade.
Pentru prima categorie, a companiilor scalabile, mă refer în principiu la domeniul IT, în special la zona de produse şi servicii cu valoare adăugată. În această industrie vorbim despre clienţi inter-naţionali, dar şi de produse care se diferenţiază şi adresează o nevoie constantă, pentru care costul de înlocuire este unul ridicat (că exemplu, software-urile de ERP).
Pentru cea de a doua categorie, a sectoarelor defensive, mă gândesc la sănătate – acesta este un domeniu în care lumea investeşte în continuare şi care nu este printre primele eliminate din coşul de cumpărături.
În schimb, domeniile şi companiile care vor fi afectate mai puternic sunt cele care produc bunuri non-prioritare, cele în care consumatorul este atent şi sensibil la evoluţia preţului şi pentru care are o ofertă largă din care poate alege, astfel încât se poate reorienta spre alternative mai ieftine. Spre exemplu, mă refer la HoReCa, food delivery şi alte bunuri de larg costum. Totuşi, vor ex-ista şi aici câştigători – cel mai probabil producătorii de private label, o categorie de produse de «refugiu» în vremuri de criză, dar şi cei care se pot adapta rapid la schimbările economice.
Teza de investiţii urmată de noi, aplicată şi în companiile existente din portofoliu, este una de îmbunătăţire a situaţiei financiare prin injecţii de capital şi accelerarea creşterii businessului prin dezvoltarea de canale, servicii şi produse, pieţe noi. Ca atare, companiile din portofoliul nostru sunt stabile şi pregătite să facă faţă perioadelor mai incerte.
Profilul nostru de investitor nu este unul cu un mare apetit la risc, stabilitatea companiei fiind unul dintre punctele cheie la care ne uităm când investim.
Pentru că suntem în prezent implicaţi într-un număr de tranzacţii, dar şi conştienţi de impactul ultimei perioade asupra businessurilor, încercăm ca structura investiţiei propuse să reflecte valoarea companiei în viitor şi potenţialul acesteia, mai puţin impactul unui an incert cum e 2023. Astfel, în timp ce piaţa poate reacţiona mai impulsiv în această perioadă, noi încercăm să avem structuri în care să ne raportăm la evaluările din viitor şi să nu punem presiune pe
fondatori pentru că vrem să ajutăm companiile să îşi atingă obiectivele pe care şi le-au propus în perioada următoare.
Noi suntem interesaţi în continuare de unele specializări din zona de sănătate şi ne-am
concentrat în ultimul timp pe câteva astfel de oportunităţi. Totodată, ne uităm la zona de producţie. Pe acest segment, deşi ne aşteptăm să existe o eroziune a profitabilităţii, credem că strategiile de tip nearshoring care vor fi implementate vor crea oportunităţi semnificative. Vorbim astfel de o schimbare structurală, radicală.
Observăm că antreprenorii sunt mai prezenţi la discuţiile cu investitorii, dar şi mai prudenţi şi chi-ar realişti privind evoluţia aşteptată. Este o perioadă dificilă şi este foarte important ca antrepren-orii să aibă un parteneriat robust cu atât mai mult cu cât costurile de finanţare sunt în creştere. Astfel, antreprenorii au nevoie de parteneri care să le ofere atât stabilitate cât şi să îi ajute la dez-voltarea companiei.
România este într-o poziţie ideală în acest iureş economic pentru a capta volume ridicate de in-vestiţii în următorii ani. Strategiile în schimbare ale marilor jucători de apropiere a producţiei către pieţele cheie de desfacere poziţionează zona Europei Centrale şi de Est într-un spaţiu ideal pentru a se dezvolta industrial şi a deveni un hub de producţie pentru consumul european. Este posibil că absorbţia fondurilor din PNRR să accelereze această dezvoltare, atât timp cât este făcută rapid şi eficient.
Principala noastră îngrijorare acum este una care a fost şi în trecut – mai exact, impredictibilitatea extremă şi volatilitatea economiei. Dacă în trecut puteai să faci un plan de business şi puteai să fii confortabil cu ce se întâmplă în următoarele şase luni pentru că inerţia economică îţi permitea să creşti, acum planul de business trebuie actualizat o dată pe lună.
Noi considerăm că 2022 a fost cel mai bun an financiar pe care îl vor avea companiile în următoarea perioadă, daca nu vor continua investiţiile şi nu vor fi suficient de agile în a se repoziţiona.