O surpriză plăcută: Comisia Europeană majorează previziunile de creştere economică pentru România, de la 1,8 la 2,5%. Inflaţia scade de asemenea
Advertisment
Economia României ar urma să crească în acest an cu 2,5%, anticipează Comisia Europeană în Previziunile economice de iarnă, lansate luni. În toamnă, Comisia estima o creştere de 1,8%.
În 2024 creşterea economică ar urma să fie de 3%, prognoză majorată de la 2,2%.
În 2023 inflaaţia ar urma să atingă în România 9,7%, prognoză în scădere de la 10.2%, iar în 2024 indiactorul este estimat la 5,5%, de la 6,8% în prognoza de toamnă.
Comisia preconizează că economia României a rezistat în trimestrul al patrulea, datorită evoluţiilor favorabile din sectorul serviciilor şi a sentimentului economic şi în ciuda scăderii în continuare a producţiei în sectorul manufacturier.
Pentru anul 2023, impactul negativ al inflaţiei încă ridicate, al condiţiilor de finanţare stricte şi al încetinirii celorlalte economii din UE sunt toate menite să reducă creşterea reală a PIB-ului în România la 2,5%.
Punerea în aplicare a PRR ar trebui să contribuie la investiţii puternice, care se aşteaptă să fie principalul motor de creştere. Alte fonduri ale UE urmează să sprijine, de asemenea, investiţiile. Consumul privat, deşi afectat negativ de inflaţia ridicată, se preconizează că va creşte datorită majorărilor salariului minim, pensiilor şi salariilor din sectorul public, precum şi datorită prelungirii plafonării preţurilor la energie până în 2025. Se preconizează că exporturile nete vor rămâne negative din cauza monedei puternice şi a cererii scăzute pe pieţele de export.
Pentru anul 2024 se preconizează o creştere de 3%, pe fondul scăderii presiunilor inflaţioniste, al ratelor scăzute ale dobânzilor şi al îmbunătăţirii perspectivelor externe.
Inflaţia anuală IAPC a încetinit în decembrie pe fondul scăderii preţurilor la energie şi la produsele alimentare de bază, ceea ce a dus media pe 12 luni în 2022 la 12%. Se preconizează că inflaţia IAPC va continua să se reducă în continuare pe parcursul orizontului de prognoză, dar numai modest, deoarece presiunile inflaţioniste rămân foarte ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice şi alimentele prelucrate. Inflaţia medie anuală IAPC este proiectată la 9,7% pentru 2023, înainte de a încetini până la 5,5% în 2024, datorită prelungirii plafonului preţurilor la energie, a preţurilor mai mici ale materiilor prime şi a efectelor de bază care îşi fac efectul.
Prognoze pentru UE şi zona euro
Creşterea pentru 2022 este acum estimată la 3,5% atât în UE, cât şi în zona euro. Se preconizează că PIB-ul va creşte cu 0,8% în 2023 şi cu 1,6% în 2024 (0,9% şi 1,5% în zona euro). Se preconizează că inflaţia globală va scădea de la 9,2 % în 2022 la 6,4 % în 2023 şi la 2,8 % în 2024 în UE. În zona euro, se preconizează că aceasta va încetini de la 8,4% în 2022 la 5,6% în 2023 şi la 2,5% în 2024.
Din toamnă, economia UE a înregistrat o serie de evoluţii pozitive. Preţul de referinţă european al gazului a scăzut sub nivelul de dinaintea războiului, ajutat de o scădere puternică a consumului de gaz şi de diversificarea continuă a surselor de aprovizionare. Privind retrospectiv, rezilienţa gospodăriilor şi a corporaţiilor a fost impresionantă. În pofida şocului energetic şi a inflaţiei record care a urmat, încetinirea din trimestrul al treilea s-a dovedit a fi mai uşoară decât se estimase anterior, iar în trimestrul al patrulea, economia UE a reuşit să stagneze în linii mari, în loc de contracţia de 0,5% preconizată în toamnă. De asemenea, pieţele forţei de muncă au continuat să aibă performanţe solide, rata şomajului în UE menţinându-se în decembrie la minimul istoric de 6,1%. Trei luni de scădere a ratelor inflaţiei confirmă faptul că, aşa cum se preconiza în toamnă, vârful a rămas în urmă. În cele din urmă, sentimentul economic a continuat să se îmbunătăţească, ceea ce sugerează că activitatea economică va evita o contracţie şi în primul trimestru din 2023. Astfel, economia UE va scăpa la limită de recesiunea preconizată în toamnă.
Cu toate acestea, economia UE se confruntă în continuare cu provocări. Inflaţia de bază a continuat să crească în ianuarie. Consumatorii şi firmele continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei şi, având în vedere că peste 90% din elementele de bază din coşul IAPC înregistrează creşteri de preţuri peste medie, presiunile inflaţioniste continuă să se extindă. Prin urmare, înăsprirea monetară ar trebui să continue, exercitând o presiune asupra investiţiilor. Slăbiciunea consumului ar trebui să persiste pe termen scurt, deoarece inflaţia continuă să depăşească creşterea salariilor nominale. În cele din urmă, se preconizează că mediul extern va continua să ofere un sprijin redus economiei UE.
Per ansamblu, evoluţiile recente nu justifică o revizuire substanţială în sens ascendent a profilului de creştere proiectat în toamnă pentru 2023 şi 2024. Cu toate acestea, cu un impuls mai puternic de anul trecut care se va prelungi în 2023 şi cu o creştere uşor mai bună preconizată în trimestrul curent, până la sfârşitul orizontului de prognoză, volumul producţiei va fi cu aproape 1 % mai mare decât cel proiectat în toamnă. Se preconizează că inflaţia va încheia anul 2024 cu o treaptă peste ţintă, la fel ca în toamnă.
În timp ce incertitudinea în jurul previziunilor rămâne ridicată, riscurile la adresa creşterii sunt în general echilibrate. Cererea internă ar putea să se dovedească mai mare decât se preconizează, dacă recentele scăderi ale preţurilor angro la gaze naturale se transmit mai puternic în preţurile de consum. Cu toate acestea, o posibilă inversare a acestei scăderi nu poate fi exclusă în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi al altor tensiuni geopolitice. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă după redeschiderea Chinei, ceea ce ar putea, totuşi, să alimenteze inflaţia globală. Riscurile pentru inflaţie rămân în mare măsură legate de evoluţiile de pe pieţele energetice pe termen scurt, dar riscurile de creştere domină în trimestrele exterioare, deoarece o piaţă a forţei de muncă încă tensionată ar putea duce la o presiune salarială mai puternică decât se anticipa.