O serie de ameninţări rămân valabile în tabloul macroeconomic al României, Banca Naţională vorbind despre dimensiunea şi ritmul de adâncire a deficitului extern în 2022 care au fost „deosebit de îngrijorătoare“, de falimente de firme, riscuri pentru cursul valutar sau nivelul ridicat al dobânzilor.
Advertisment
Potrivit minutei şedinţei de politică monetară din 10 ianuarie, ate ameninţări sunt temperarea creditării, riscuri majore asociate conduitei politicii fiscale precum şi încetinirea economiei.
Prelungirea războiului din Ucraina şi extinderea sancţiunilor asociate generează incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, au arătat membrii boardului BNR, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea PIB a continuat să decelereze în T3/2022 – la 4%, de la 5,1% în T2/2023 –, în loc să se reamplifice, aşa cum s-a anticipat, rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică.
Prin majorarea dobânzii-cheie în ianuarie 2023 cu încă 0,25 puncte procentuale, la 7%, boardul BNR spune că vrea să stimuleze economisirea şi să ancoreze anticipaţiile inflaţioniste. BNR susţine importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.