BNR vede o serie de ameninţări la adresa economiei la început de 2023

O serie de ameninţări rămân valabile în tabloul macroeconomic al României, Banca Naţională vorbind despre dimensiunea şi ritmul de adâncire a deficitului extern în 2022 care au fost „deosebit de îngrijorătoare“, de falimente de firme, riscuri pentru cursul valutar sau nivelul ridicat al dobânzilor.

Potri­vit minutei şedinţei de politică monetară din 10 ianuarie, ate ameninţări sunt temperarea creditării, riscuri majore asociate conduitei politicii fiscale precum şi încetinirea economiei.

Prelungirea războiului din Ucraina şi ex­tin­derea sancţiunilor asociate generează in­certitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, au arătat membrii boardului BNR, evocând efectele po­sibil mai mari exercitate astfel asupra pu­terii de cumpărare şi încrederii consumato­rilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavo­rabil asupra costurilor de finanţare.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea PIB a continuat să decelereze în T3/2022 – la 4%, de la 5,1% în T2/2023 –, în loc să se reamplifice, aşa cum s-a anticipat, rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică.

Prin majorarea dobânzii-cheie în ianuarie 2023 cu încă 0,25 puncte procentuale, la 7%, boardul BNR spune că vrea să stimuleze economisirea şi să ancoreze anticipaţiile inflaţioniste. BNR susţine importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.