Nu statelor europene trebuie să le fie frică de o eventuală decizie a Rusiei de a opri livrarea gazelor naturale. Ci invers. Asociația Energia Inteligentă spune că autosistarea imediată a livrării gazelor ar reprezenta, de fapt, sancțiunea maximă pentru regimul de la Kremlin.
Advertisment
84% din gazele consumate de Europa în 2021 au fost importate. O treime au venit din Rusia. Studiul asociației arată că Europa are la îndemână soluții viabile prin care să suplinească debranșarea de la gazele rusești. România produce 80% din gazele pe care le consumă, iar în perioadele de iarnă depinde în proporție de 20-25% de gazele rusești. Dar putem acoperi integral consumul.
Proiectele de exploatare pe care Black Sea Oil and Gas sau Romgaz le vor demara în viitorul apropiat vor aduce un aport semnificativ. Despre eficiența strategiei de autosistare, dar și despre riscurile pe care le implică, am vorbit cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
“Cea mai mare “sperietoare” pentru Europa este oprirea gazelor, dar și viceversa reprezintă un element foarte negativ pentru Rusia și pentru Federația Rusă. Trebuie să avem în vedere că, la nivelul anului 2021, produsele petroliere și gaze naturale au reprezentat jumătate din totalitatea dolarilor pe care Rusia i-a făcut din exportul de mărfuri. Din această pondere, gazele naturale reprezintă circa 20%.
În momentul de față, în Europa se importă din Federația Rusă circa 172 de miliarde de metri cubi la nivelul unui an de zile. Dar, ținând seama de cantitatea de gaze care sunt înmagazinate în momentul de față în depozitele de înmagazinare, cele care intră încă mai sunt în depozite, […] și de posibilitatea suplimentării cantităților de gaze naturale lichefiate în diverse țări care și-au exprimat disponibilitatea în acest sens […] Ținând seama și de faptul că, în momentul de față, în Europa există o serie de zăcăminte de gaze naturale care au fost închise, nu din considerente tehnice, ci din alte considerente, dar și luând în considerare ce înseamnă elementele de trecere de pe diverse forme de energie pe gaze naturale, care ar putea, cel puțin pe termen scurt, să revină.
Toate acestea însumate, cu un oarecare disconfort și cu o sigură creștere a prețului, ar putea să facă ca, în perioada imediat următoare, Europa să se descurce, teoretic, fără gazele din Rusia.
Este adevărat că, pe termen mediu și lung, lucrurile nu sunt chiar atât de simple, sau cel puțin nu pentru următorii doi ani de zile. Dar, într-o perspectivă mai critică decât este în momentul de față, cred că Europa trebuie să se pregătească și pentru acest lucru pentru că reprezintă un element care vedem că înseamnă o amenințare majoră. Ca atare, trebuie să fim pregătiți și pentru un astfel de scenariu, fie că îl impunem noi și există șanse foarte mari să se oprească prin reducerea fluxului financiar, ceea ce înseamnă acțiunea care este acum în Ucraina, fie că n-o vom face noi și o va face hazardul, adică accidente care pot să apară oricând, ținând seama de modul în care zboară bombele și rachetele astăzi în Ucraina.
Oricum, este un element care, repet, din punct de vedere tehnic, cu o oarecare atenție și ținând seama de anumitele capacități care astăzi sunt oprite sau care pot să fie apelate pe termen scurt sau pe termen lung, cel puțin teoretic această abordare poate să stea în picioare.”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Până la o decizie oficială a României în privința energiei aduse din Rusia, alte 31 de țări fac un pas înainte și apelează la resursele proprii. În încercarea de a opri scumpirea petrolului, toate statele membre ale Agenției Internațioale de Energie aprobă deblocarea a 60 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice. Jumătate din cantitate vine de rezervele SUA. Continuăm discuția cu președintele Asociației Energia Inteligentă.
“În ceea ce privește petrolul, dependența Europei de petrol în general este mai ridicată decât dependența gazelor naturale. Dacă la gaze naturale dependența pentru anul 2020 a fost de 84%, la petrol și produse petroliere aceasta a sărit de 95%. E adevărat că, în ceea ce privește produsele petroliere, doar o anumită parte a petrolului vine din Rusia și din Federația Rusă. Vorbim de 25%, restul provenind din alte țări, atât din Europa, cât și de pe alte continente. Această situație face ca Europa să fie mai dependentă de petrol decât de gaze naturale dar, în același timp, în momentul în care există aceste suplimentări care au fost anunțate atât din rezerva unor țări cât și suplimentări ca urmare a creșterii producției, există posibilitatea ca Europa să fie acoperită.”, a adăugat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.