Statisticile din ultimul an arată eforturile depuse de statele europene în scopul de a-şi proteja consumatorii şi mediul de afaceri în faţa creşterii preţului gazului şi implicit al energiei. Pentru România, în ultimul an, acest efort a consumat 2,9% din PIB, echivalentul a 6,9 miliarde de euro,

„Având în vedere scum­pi­rea ga­zu­lui şi a energiei din a doua jumă­tate a anului, cre­dem că criza e­ner­getică, dar mai ales accesibilitatea, a atins punctul de su­por­tabilitate maximă de unde este necesară o intervenţie semnifi­cativă de la nivel po­litic. Din punctul nostru de vedere, piaţa continuă să subestimeze adânci­mea, com­plexitatea şi urmările struc­turale ale acestei cri­ze, despre care noi cre­dem că va fi mai severă decât criza petro­lului din anii 1970“, se arată în­tr-un raport publicat de Goldman Sachs la începu­tul lunii septembrie.

Analiştii băncii mai preci­zează că văd necesitatea intro­du­cerii unor pla­foa­ne de preţ pe zona de producţie de energie, dar acest lucru va trebui completat de un sis­tem de tarifare care să le permită compa­niilor de utilităţi să-şi recupereze diferen­ţele pe un interval de timp de 10-20 de ani. Piaţa gazului trebuie decuplată de cea de pro­duc­ţie de energie, mai spune Goldman Sachs. „La preţul cu care se în­cheie acum contrac­tele la termen, cre­dem că factura la energie şi gaze va ajun­ge anul viitor la 500 de euro/lu­nă pentru o familie europeană obişnuită, ceea ce în­seamnă o creştere de 200% faţă de 2021“, estimează analiştii Goldman Sachs.

Titlurile zilei

CARE-I IMPACTUL ECONOMIC?
COPIII SEPHORA FAC DEZASTRU

Pe plan local, scumpirea şocantă a e­nergiei şi a gazului nu este pe deplin resim­ţită de consumatorii casnici în contextul în care de aproape un an de zile preţul utilită­ţilor este plafonat, reglementare care se menţine până în martie, anul viitor. Ceea ce se va întâmpla atunci, cu un an înainte de alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2024, este la acest moment cea mai mare necunoscută din economia României.

În aceste zile, în Ro­mâ­nia se discută reveni­rea la piaţa complet re­glementată a energiei, pe tot lanţul, inclusiv pe zona de producţie. În contextul introducerii unor preţuri reglemen­tate, surse apropiate dis­cuţiilor spun că se intenţio­nează renunţarea la compensa­rea pentru furnizorii de ener­gie.

Pe de altă parte, rămâne totuşi pro­blema cos­tu­rilor de finanţare accesate de furnizorii de energie în vederea continuării activităţii din moment ce statul a întârziat plăţile către ei.

În acest moment, pe piaţa de energie se aplică OUG 119 care este de fapt modi­ficarea OUG 27/2022 prin care s-a in­trodus schema de sprijin pentru facturile la energie şi gaze pentru numeroase categorii de con­sumatori.

De altfel, din noiembrie anul trecut, statul român a pus în aplicare mai multe scheme de sprijin, schimbate de două ori până acum, pentru protecţia consu­matorilor de energie şi gaze în faţa preţu­rilor record.

Schemele însă nu au vizat ţintirea di­rectă a preţului, ci aplicarea unui mecanism prin care furnizorii vindeau energia către consumatori la un preţ plafonat, diferenţa dintre costurile lor şi acel preţ urmând să fie acoperită de stat.

Acest lucru nu s-a întâmplat, furnizorii acumulând pierderi de sute de milioane de euro, în timp ce statul a întârziat plăţile promise prin lege.