La 31 decembrie 2021, rezervele internaţionale ale României însumau 45,831 miliarde euro, din care 88,3 la sută reprezentau rezerve valutare şi 11,7 la sută aur monetar, în creştere cu 3,313 miliarde euro faţă de sfârşitul anului 2020, arată Raportul anual al BNR.
Advertisment
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,64 tone, din care 61,24 tone se află în custodie la Banca Angliei. Din punct de vedere valoric, rezerva de aur a României a înregistrat o creştere de 217 milioane euro faţă de finele anului 2020 (până la 5,356 milioanemiliarde euro), ca urmare a creşterii preţului aurului pe pieţele internaţionale.
Preţul unciei de aur a scăzut pe parcursul anului 2021 cu 3,6 la sută, cotaţia de închidere a zilei de 31 decembrie 2021 fiind de 1829,20 dolari americani. Raportat la moneda euro, preţul aurului s-a apreciat cu 3,5 la sută în anul analizat. Aurul şi-a
păstrat rolul de activ de siguranţă şi protecţie împotriva inflaţiei, fiind un activ care nu încorporează riscul de credit al nici unei ţări, contribuind la diversificarea şi îmbunătăţirea riscului şi datorită corelaţiei inverse cu evoluţia dolarului american
şi a corelaţiei scăzute cu evoluţia acţiunilor bursiere şi a instrumentelor cu venit fix pe termen lung, arată raportul.
Principalele motive enunţate de băncile centrale în deciziile referitoare la menţinerea unui stoc de aur ca parte a rezervelor internaţionale rămân şi conform datelor de specialitate publicate pe parcursul anului 2021, siguranţa pe care o oferă pe
perioadele de criză, moştenirea istorică, prezervarea valorii pe termen lung şi lipsa riscului de credit.
Rolul aurului a fost reflectat şi în ultimul sondaj publicat în anul 2021 de către World Gold Council în rândul a 56 de bănci centrale, 21 la sută dintre instituţiile respondente intenţionând să-şi mărească stocul rezervelor pe parcursul anului următor, având ca motivaţie principală menţinerea incertitudinii generate de pandemia COVID-19. Începând cu anul 2010, profilul băncilor centrale din clasamentul cumpărătorilor de aur s-a schimbat. Lista cumpărătorilor, dominată în mod obişnuit de ţări cu economii emergente precum Rusia, Turcia, Kazahstan a fost completată, începând cu anul 2019, de alte bănci centrale care au redevenit cumpărători de aur după o perioadă lungă de absenţă şi care au cumpărat mai mult de o tonă de aur. Pe parcursul anului 2021, printre principalii cumpărători se află: Thailanda (conduce clasamentul cumpărărilor de aur cu achiziţii de 90,2 tone), India (77,5 tone), Ungaria (63 tone), Brazilia (62,3 tone), Uzbekistan (29,5).
Rezervele valutare au crescut în perioada de referinţă cu 3,096 miliarde euro, până la 40,475 miliarde euro la sfârşitul anului 2021. Principalii factori care au determinat variaţia rezervelor au fost: încasări aferente emisiunilor de obligaţiuni interne şi
externe ale Ministerului Finanţelor, intrări în contul Comisiei Europene, rambursări aferente împrumuturilor şi garanţiilor externe, plăţi de dobânzi şi rambursări de capital aferente datoriei publice denominate în valută, modificări ale rezervelor minime obligatorii constituite de instituţiile de credit.