Grupul G7 tinde spre un pact de apărare faţă de presiunile economice

• Financial Times: Grupul G7 tinde spre un pact de apărare faţă de presiunile economice.
•  Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) semnalează intenţia de a crea o alianţă care să adopte măsuri comune de contracarare a presiunilor economice.
• Înaintea summitului G7 fuseseră discuţii extinse privind contracararea presiunilor economice.

Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) semnalează intenţia de a crea o alianţă care să adopte măsuri comune de contracarare a presiunilor economice şi comerciale, pe fondul activităţilor Chinei, notează cotidianul Financial Times.

“Deteriorarea (sau poate îmbunătăţirea, în funcţie de opţiune) a relaţiilor internaţionale, care au alunecat spre o luptă zilnică de popularitate între democraţiile bogate, pe de o parte, şi China, pe de altă parte, devine chiar amuzantă. Îndepărtându-ne de aspectele detaliate asupra faptului dacă Brazilia procurase ori nu un drapel ucrainean pentru o întâlnire bilaterală care nu a mai avut loc a preşedinţilor Lula Da Silva şi Volodimir Zelenski, ceva mai apropiat de starea concretă, a rezultat de la summitul G7 un comunicat de 1.600 de cuvinte privind securitatea economică, cu referiri la transferurile forţate de tehnologie, la subvenţiile care distorsionează comerţul, la furturile cibernetice etc”, comentează editorialistul FT Alan Beattie.

Înaintea summitului G7 fuseseră discuţii extinse privind contracararea presiunilor economice, ţinându-se cont în primul rând de acţiunile Chinei împotriva Australiei şi Lituaniei. Cu ocazia reuniunii, secţiunea comunicatului a fost moderată mult faţă de ideea iniţială, expusă în principal de SUA, că Grupul G7 ar trebui să se transforme într-un fel de societate de apărare reciprocă, cu clauze de intervenţie automată pentru asistenţă. Însă Grupul G7 s-a angajat să creeze o platformă de coordonare pentru respingerea acţiunilor de coerciţie economică.

“Vom recurge la sisteme de avertizare şi la transmiterea rapidă de informaţii, ne vom consulta constant unii cu alţii, vom evalua situaţiile prin colaborare, vom explora reacţii coordonate, vom împiedica şi, când va fi cazul, vom contracara presiunile economice, în conformitate cu sistemele noastre juridice”, arată comunicatul G7.

A fost puţin cam vag, dar următoarea parte este mai promiţătoare, conform editorialistului FT. “Ne vom coordona în mod adecvat pentru a susţine statele, economiile şi entităţile vizate, ca demonstraţie de solidaritate şi determinare pentru susţinerea normelor statului de drept”, subliniază Grupul G7.

“Nu apare niciun automatism ori prerogative legale, individuale sau colective. Dar este un semnal consistent faptul că există un angajament retoric de a fi alături de statele (inclusiv din afara G7) afectate de blocade comerciale coercitive. Asistenţa ar putea include susţinere defensivă precum credite de urgenţă, concesii privind tarifele vamale şi alte modalităţi, pentru a le permite companiilor afectate să se adapteze, mai degrabă decât să fie aplicate acţiuni agresive de retorsiune asupra exporturilor chineze. Sigur că este o decizie separată dacă este o idee bună ca un guvern intimidat printr-o blocadă comercială să declanşeze un incident diplomatic prin alertarea Grupului G7. O persoană experimentată tocmai mi-a spus că principala tactică a Australiei ca reacţie la blocadele comerciale chineze – exportatorii au găsit alte pieţe – a fost mai eficientă, întrucât companiile şi-au continuat activităţile, în loc să genereze polemici şi să arate că au fost afectate”, subliniază editorialistul FT. El recomandă Marii Britanii să se realinieze relaţiilor comerciale cu Uniunea Europeană, în pofida Brexitului, notând că oricare alt aranjament comercial va fi “irelevant”.

Editorialistul atrage atenţia că o problemă majoră în prezent este inflaţia preţurilor alimentelor. Ungaria şi alte state est-europene afectate de creşterile costurilor de consum au optat pentru plafonarea tarifelor la anumite produse alimentare de bază. “Poate că măsurile au fost eficiente în menţinerea preţurilor la anumite produse, dar Banca Mondială s-a pronunţat împotriva utilizării lor, (…) argumentând că «le sunt transmise semnale distorsionate consumatorilor şi producătorilor»”, subliniază editorialistul.