• Aderarea României la spațiul Schengen este unul dintre cele mai așteptate evenimente în 2024.
  • Alegerile europarlamentare vor aduce tensiune socială în 2024, arată un stdui CES Bucharest.
  • Sistemul E-Factura a generat confuzie în prima lună de la implementare.

Alegeri, Schengen sau măsuri fiscale. Anul acesta e impact din toate părțile în mediul de business și social din România, spune Bucharest Center for Economy & Society.

În martie, este așteptată aderarea României la Schengen.

Momentan, România și Bulgaria vor fi acceptate în spațiul european fără frontiere doar parțial: pe cale maritimă și aeriană, din 31 martie, conform datelor publice.

Titlurile zilei

CUM SE MIȘCĂ BURSELE?
NETANYAHU ȚINE UN DISCURS ÎN CONGRESUL SUA
FLORIN TALPEȘ APARE LA NYSE ȘI NMS TV
FERRARI BAGĂ CRIPTO ÎN VITEZĂ
LOEWE FURĂ PRADA
ANAF ÎȘI FACE NORMA DE COLECTARE

Oportunitățile vin. Crește încrederea investitorilor străini și va exista o mai mare accesibilitate și eficiență în transportul mărfurilor cu aeronave cargo. Domenii precum farmaceutic, infrastructura critică (militară) sau e-commerce vor profita cel mai mult.

Portul Constanța ar putea deveni principala poartă de acces, din estul Europei pentru mărfurile Uniunii Europeane.

Alegerile europarlamentare ar fi cel mai important semnal al anului.

Anul acesta, în România vor avea loc patru tipuri de alegeri. Ar veni într-un context de așteptare și de tensiune socială, care se poate amplifica.

Sunt primele alegeri după o perioadă tensionată ce urmează pandemiei, conflictului din Ucraina și crizei economice. Am putea vedea reorganizări majore în spectrul politic, care pot alimenta starea de tensiune, spune CES Bucharest.

Stabilitatea politică și imaginea externă a României pot accelera investițiile străine, pentru a menține trendul de dezvoltare și un mediu economic prosper în România. Repartizarea fondurilor europene și a stabilirii priorităților programelor de dezvoltare pot fi influențate de rezultatele alegerilor europarlamentare.

După alegerile europarlamentare, s-ar relua proiectul de reorganizare a instituțiilor publice, pentru recuperarea deficitului bugetar de 20 de miliarde de lei, amânată până în data de 1 iulie 2024, după alegeri.

FMI recomandă noi modificări ale politicilor fiscale și bugetare pentru România

Ultimul raport FMI arată reziliența economiei românești în ultimii  ani, în contextul șocurilor provocate de pandemie, al conflictului din Ucraina sau al creșterii prețurilor la energie și alimente.

Perspective? O redresare modestă a creșterii, urmată de o revenire la ritmul său potențial pe termen mediu.

Există riscuri, precum escaladarea conflictului din Ucraina, o posibilă încetinire a activității economice în Europa sau o încetinire globală abruptă.

Politicile fiscale, cele de cheltuieli publice sau cele monetare sunt elemente asupra cărora trebuie acționat cu atenție. E nevoie de predictibilitate și cheltuieli pentru consolidarea fiscală necesară, arată raportul.

Sunt necesare investiții în infrastructura fizică, în oameni și educație și întărirea eficienței statului.

Punerea în aplicare a recomandărilor FMI ar putea produce noi efecte în economie. Eforturile de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la o creștere a costurilor fiscale pentru mediul de business și la o destabilizare a bugetelor actorilor privați, care se pot resimți ulterior asupra pieței muncii.