- S&P păstrează ratingul României la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria investment grade, dar menține perspectiva negativă și condiționează stabilitatea ratingului de continuarea consolidării fiscale și de formarea unui guvern capabil să adopte bugetul pentru 2027.
- Bursa de la București reacționează pozitiv în prima ședință de după verdictul S&P, după ce BET încheiase deja săptămâna trecută cu un avans de aproximativ 2%, după cinci săptămâni consecutive de scădere.
- Marcel Murgoci vede menținerea ratingului drept „o gură de aer”, dar spune că următorul test este formarea unui guvern care să ofere stabilitate investitorilor și să continue reducerea deficitului.
Dacă ai bani investiți în România, prima reacție a pieței după verdictul S&P este pozitivă. Agenția a confirmat vineri seara, 2 octombrie, ratingul suveran al României la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria investment grade, și a menținut perspectiva negativă. Luni dimineață, 5 octombrie, BET urcă cu aproximativ 3% în primele minute ale ședinței, iar toate companiile din indice sunt pe plus.
Verdictul oferă României timp, dar nu elimină riscul unei retrogradări. S&P avertizează că un proces prelungit de formare a guvernului, care afectează reducerea deficitului în 2027 și 2028, poate pune ratingul sub presiune. Agenția estimează un deficit de 6,25% din PIB în 2026, 5,8% în 2027 și 5% în 2028.
Bursa reacționează pozitiv după verdict
Luni, în prima ședință de tranzacționare după decizia S&P, BET crește cu aproximativ 3% în primele minute. One United Properties urcă cu 5,9%, Transgaz cu 5,3% iar Nuclearelectrica cu 3,5%. Randamentele titlurilor de stat pe zece ani scad, de asemenea, cu aproape 5%, potrivit ZF.
Mișcarea de luni trebuie separată de creșterea de vineri. BET urcase deja cu 1,8% în ultima ședință a săptămânii trecute și închisese săptămâna cu un avans de aproximativ 2%, după cinci săptămâni consecutive de scădere. Acea apreciere s-a produs însă înainte ca verdictul S&P să fie publicat vineri seara.
Ratingul oferă o gură de aer României
Marcel Murgoci, director de tranzacționare la Estinvest, vede menținerea calificativului drept un semnal pozitiv, dar insuficient pentru a rezolva problemele fiscale ale României.
„Este într-adevăr o gură de aer, dar nu rezolvă problema actuală a României”, spune acesta.
Ratingul este menținut la BBB-/A-3, iar perspectiva rămâne negativă. Asta înseamnă că România rămâne în categoria recomandată investițiilor, dar se află în continuare pe ultima treaptă înainte de zona speculative grade.
„Cred că e doar o pauză, un cartonaș galben în acest moment dat de către cele trei agenții”, spune Murgoci.
Deficitul rămâne principalul test fiscal
S&P estimează că deficitul general guvernamental scade la 6,25% din PIB în 2026, de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru 2027, agenția vede un deficit de 5,8%, iar pentru 2028 unul de 5%.
Reducerea deficitului trebuie însă continuată. Chiar și cu o ajustare graduală, S&P estimează că datoria publică netă ajunge la aproximativ 60% din PIB în 2027, de la 52% la finalul lui 2025.
Bugetul pentru 2027 este astfel urmărit ca primul test concret după reconfirmarea ratingului. Credibilitatea fiscală va fi evaluată prin capacitatea viitorului guvern de a continua reducerea deficitului fără să blocheze investițiile și creșterea economică.
Formarea guvernului influențează următorul verdict
S&P spune explicit că scenariul de bază pornește de la așteptarea că România formează un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027 și 2028. În sens invers, un blocaj politic prelungit poate împiedica ajustarea fiscală și poate deteriora încrederea investitorilor.
Murgoci pune stabilitatea politică înaintea celorlalte variabile:
„Cred că în primul rând este formarea unui guvern care să inducă stabilitate în rândul investitorului”, spune acesta.
În analiza sa, un executiv funcțional trebuie să construiască bugetul pentru 2027 și să ofere pieței o strategie coerentă pentru reducerea deficitului și îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici.
Investitorii urmăresc riscul fiscal și politic
Perspectiva negativă reflectă riscurile legate de implementarea consolidării fiscale, deficitele externe și sensibilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor. S&P avertizează că o deteriorare a sentimentului poate crește costurile de finanțare și poate amplifica presiunile asupra balanței de plăți.
Murgoci spune că piața intrase deja înainte de verdict într-o perioadă de revenire după mai multe ședințe slabe.
„Cred că investitorii au fost un pic mai optimiști față de celelalte ședințe de tranzacționare”, spune acesta despre ședința de vineri.
Dar reacția de luni este prima care poate fi observată după publicarea efectivă a verdictului S&P. Creșterea BET și scăderea randamentelor titlurilor de stat arată că menținerea ratingului reduce, cel puțin pe termen scurt, o parte din presiunea percepută de investitori.
Perspectiva negativă păstrează presiunea pe România
Menținerea ratingului nu înseamnă închiderea dosarului. Toate cele trei mari agenții păstrează în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României.
Perspectiva poate fi îmbunătățită dacă deficitele fiscal și extern sunt reduse, iar deteriorarea bilanțurilor statului este oprită. S&P leagă acest scenariu de existența unui plan credibil pe termen mediu și de revenirea economiei pe creștere.
România câștigă astfel timp după verdictul de vineri seara, iar Bursa reacționează pozitiv luni dimineață. Următorul test se mută însă rapid de la agenția de rating către politica internă: formarea unui guvern, bugetul pentru 2027 și continuarea consolidării fiscale devin reperele pe care investitorii le urmăresc în lunile următoare.