Christian Năsulea, profesor de economie internațională: Cei care fac evaziune rămân nepedepsiți și rămân cu foarte mulți bani

• Cristian Năsulea spune că firmele care pot funcționa la distanță, în special cele din IT, sunt cele mai expuse tentației de a muta activitatea către jurisdicții cu o fiscalitate mai atractivă decât România.
• Economistul nu susține facilități speciale pentru anumite sectoare, ci o fiscalitate mai atractivă pentru toată lumea și reguli egale pentru toate firmele și toți contribuabilii.
• Aplicarea inegală a legii și evaziunea pot descuraja companiile care își plătesc corect taxele și pot împinge o parte dintre antreprenori fie spre zona ilicită, fie spre mutarea activității în afara României.

Dacă ai o companie care poate funcționa de la distanță, diferența dintre România și alte jurisdicții poate intra direct în calculul de business. Cristian Năsulea spune că firmele care nu depind de o prezență fizică sunt cele mai mobile, iar o parte dintre antreprenori se uită inclusiv la Bulgaria atunci când compară povara fiscală și regulile aplicabile.

Discuția apare într-un moment în care veniturile bugetului general consolidat cresc cu 15,7% în primele două luni ale anului, la 103,73 miliarde de lei, iar încasările din impozitul pe venit și salarii avansează cu 22,3%. Deficitul ajunge, în același interval, la 14,23 miliarde de lei, echivalentul a 0,7% din PIB.

Firmele mobile compară jurisdicțiile fiscale

Companiile care nu depind de fabrici, magazine sau alte active amplasate fizic într-un anumit loc pot muta mai ușor activitatea între jurisdicții. Năsulea vede această vulnerabilitate în special în cazul firmelor mai mici din IT, unde munca poate fi prestată de la distanță.

„Evident, cei care nu au o activitate care să se desfășoare fizic la sediul companiei”, spune acesta despre firmele care se pot muta cel mai ușor.

Activitatea poate fi mutată mai simplu către o jurisdicție fiscală mai atractivă atunci când modelul de business nu este blocat geografic. În acest caz, taxarea devine parte din competiția dintre state pentru păstrarea companiilor și a veniturilor generate de acestea.

Antreprenorii urmăresc fiscalitatea mai atractivă

Năsulea spune că există deja indicii privind transferul unor business-uri care funcționează la distanță către jurisdicții considerate mai avantajoase fiscal, dar subliniază că datele nu permit încă o concluzie definitivă.

El explică faptul că economiștii au nevoie de timp pentru ca datele să se stabilizeze și să permită o analiză mai clară.

„Indicatorii sunt destul de clari când vine vorba de transferul unor business-uri care funcționează la distanță către jurisdicții care sunt mai interesante fiscal decât România.”

Pentru o companie care poate lucra de oriunde, diferența de taxare influențează direct marja și profitul care rămâne în business.

Statul crește veniturile din taxe

Veniturile bugetare cresc în primele două luni ale anului, inclusiv după eliminarea facilităților fiscale acordate anterior unor sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT.

Veniturile sunt susținute de o colectare mai mare, dar Năsulea argumentează că simpla creștere a taxării nu rezolvă problema structurală. Contribuabilii compară nivelul taxelor și cu serviciile publice pe care le primesc: infrastructură, educație, sănătate și funcționarea administrației.

În această logică, competitivitatea fiscală nu depinde doar de cât colectează statul, ci și de valoarea oferită contribuabilului pentru taxele pe care le plătește.

Năsulea cere reguli fiscale egale

Economistul clarifică faptul că nu susține revenirea la facilități speciale pentru anumite industrii. În cazul sectorului IT, el consideră că nivelul de maturitate atins nu mai justifică neapărat un tratament fiscal separat.

„Trebuie să avem fiscalitate mai atractivă pentru toată lumea”, spune Năsulea.

Soluția propusă este reducerea mai largă a poverii fiscale, cu aceleași reguli pentru contribuabili și companii.

„Să fie reguli la fel pentru toți oamenii, reguli la fel pentru toate firmele”, spune acesta.

Evaziunea afectează competiția dintre firme

Năsulea leagă nivelul redus al colectării și de funcționarea sistemului de justiție. El susține că firmele care își achită obligațiile sunt dezavantajate atunci când concurenții care evită plata taxelor nu sunt sancționați eficient.

„Cei care fac evaziune rămân nepedepsiți și rămân cu foarte mulți bani”, spune profesorul universitar.

Companiile care respectă regulile sunt astfel puse într-o poziție competitivă mai dificilă atunci când costurile fiscale nu sunt suportate în mod comparabil de toți actorii din piață.

Regulile inegale descurajează activitatea legală

Problema fiscală ajunge astfel dincolo de nivelul cotelor de taxare. Pentru Năsulea, predictibilitatea, aplicarea egală a legii și sancționarea evaziunii influențează decizia antreprenorilor de a păstra activitatea în România.

El avertizează că o piață în care regulile nu sunt aplicate uniform poate împinge antreprenorii fie către economia ilicită, fie către mutarea activității într-o altă jurisdicție.

Competiția fiscală dintre România și statele vecine nu se reduce astfel doar la nivelul taxelor. Pentru firme contează și stabilitatea regulilor, calitatea instituțiilor și capacitatea statului de a crea condiții similare pentru toți cei care participă legal în economie.