Ovidiu Duță, expert în comunicare: Automatizarea poate să fie un blestem

• Un studiu Anthropic estimează că aproximativ 80% din timpul de lucru este expus fie inteligenței artificiale, fie roboților, dar asta nu înseamnă că 80% dintre joburi dispar, ci că o mare parte dintre sarcini pot fi automatizate.
• Ovidiu Duță spune că sarcinile repetitive și o parte dintre rolurile de junior sunt cele mai ușor de automatizat, iar școala și companiile trebuie să pună mai mult accent pe creativitate, gândire critică, argumentare și decizie.
• Roboții pot ajuta în domenii periculoase și pot reduce nevoia de import de forță de muncă, dar automatizarea poate afecta puternic orașele dependente de un singur angajator și poate elimina rapid sute de locuri de muncă.

Dacă lucrezi într-un job de birou sau într-un domeniu operațional, presiunea automatizării începe să vină din două direcții. Un studiu Anthropic estimează că aproximativ 80% din timpul de lucru este expus astăzi fie inteligenței artificiale, fie roboților. Asta nu înseamnă că 80% dintre joburi dispar, ci că o mare parte dintre sarcinile actuale pot fi executate, în anumite condiții, de tehnologie.

Expunerea crește de la aproximativ jumătate din muncă în cazul AI la 81% atunci când sunt incluși și roboții. Totuși, costul rămâne o barieră: roboții sunt competitivi cu oamenii pentru doar 0,3% dintre sarcinile analizate, iar pentru a deveni mai ieftini în cazul a 10% din muncă, costurile lor ar trebui să scadă cu aproximativ 70%.

AI-ul automatizează sarcinile repetitive

Ovidiu Duță, expert în comunicare, spune că primele activități afectate sunt cele repetitive și o parte dintre responsabilitățile asociate în prezent pozițiilor de junior.

„Toate task-urile care sunt repetitive, respectiv, sau sunt task-uri de junior sunt cam automatizabile”, spune expertul în comunicare.

Sarcinile repetitive sunt preluate tot mai mult de instrumente bazate pe AI, iar acest lucru schimbă inclusiv modul în care companiile trebuie să gândească pozițiile de început de carieră.

Duță avertizează că, dacă aceste task-uri dispar, apare o problemă pentru traseul profesional al tinerilor: joburile de junior sunt cele prin care angajații acumulează experiența necesară pentru rolurile mai complexe.

Școala pune accent pe abilitățile umane

Schimbarea nu se oprește la companii. Duță spune că sistemul de educație trebuie să se adapteze la o piață în care memorarea și repetiția pot fi realizate foarte ușor de AI.

În locul acestora, el indică abilitățile pe care tehnologia le reproduce mai greu:

„Creativitate, gândire logică, critică, argumentare, aspecte care țin de decizie.” spune acesta

Competențele viitorilor angajați sunt astfel împinse către zone în care judecata, creativitatea, comunicarea și luarea deciziilor contează mai mult decât executarea unei sarcini standardizate.

Pentru Duță, școala și companiile împart responsabilitatea pregătirii angajaților pentru această schimbare.

Roboții preiau munca periculoasă

Automatizarea poate aduce un câștig clar atunci când tehnologia este folosită în activități periculoase, toxice sau greu de acceptat de oameni.

Duță indică platformele petroliere și alte medii cu risc ca exemple în care munca fizică poate fi preluată de roboți, iar oamenii pot fi mutați către activități mai sigure și mai creative.

„Domenii periculoase, domenii în care se lucrează cu substanțe toxice, domenii în care pur și simplu sănătatea noastră ar fi pusă în pericol”, spune acesta.

În acest scenariu, tehnologia nu înlocuiește pur și simplu omul, ci schimbă tipul de muncă realizată de acesta.

Costurile păstrează avantajul angajatului uman

Deși potențialul de automatizare este ridicat, economia actuală încă favorizează omul pentru o mare parte dintre sarcini. Studiul prezentat în material estimează că roboții sunt competitivi ca preț în doar 0,3% dintre activitățile analizate.

Duță ajunge la aceeași concluzie din perspectiva companiilor:

„Până atunci omul încă este în siguranță”, spune acesta despre perioada în care costurile roboților rămân ridicate.

Un robot trebuie cumpărat, programat și adaptat sarcinilor, iar în situațiile neprevăzute poate avea nevoie în continuare de intervenția unui angajat. Din acest motiv, pentru multe companii, angajatul uman rămâne mai flexibil și mai profitabil decât tehnologia disponibilă astăzi.

Automatizarea creează și noi locuri de muncă

Pentru România, Duță vede automatizarea și ca pe o posibilă alternativă la importul de forță de muncă pentru joburile greu de ocupat.

Roboții au nevoie de programare, mentenanță și supraveghere. O parte dintre activitățile manuale pot fi automatizate, dar în jurul tehnologiei pot apărea roluri pentru ingineri, tehnicieni și specialiști care gestionează sistemele.

Astfel, unele locuri de muncă sunt înlocuite, dar alte roluri sunt create în jurul infrastructurii necesare automatizării.

Duță spune că, în acest scenariu, automatizarea poate deveni „o binecuvântare” pentru o economie care are dificultăți în a găsi suficientă forță de muncă.

Automatizarea afectează diferit comunitățile

Impactul nu este însă uniform. Într-un oraș dependent de un singur angajator mare, automatizarea masivă poate elimina simultan sute de locuri de muncă și poate afecta întreaga economie locală.

„Automatizarea poate să fie un blestem”, avertizează Duță.

El dă exemplul comunităților în care o singură industrie concentrează o mare parte din locurile de muncă. Acolo, înlocuirea rapidă a oamenilor cu tehnologie poate avea un impact social mult mai puternic decât într-o economie diversificată.

Decizia de automatizare trebuie astfel evaluată nu doar prin economia realizată de companie, ci și prin efectul asupra comunității și prin locurile de muncă noi care pot fi construite în jurul tehnologiei.

Companiile decid ritmul transformării

AI-ul și roboții pot reduce costurile și pot acoperi deficitul de forță de muncă, dar aceeași tehnologie poate elimina roluri înainte ca angajații să aibă timp să se adapteze.

Pentru Duță, diferența este făcută de modul în care automatizarea este aplicată, de domeniul în care apare și de capacitatea economiei de a crea alte roluri.

„Depinde cine decide și cui decide.”

Miza pentru companii și pentru sistemul de educație devine astfel pregătirea oamenilor pentru activitățile pe care tehnologia încă nu le execută bine: decizie, creativitate, argumentare, adaptare și rezolvarea problemelor neprevăzute.