• Rata anuală a inflației scade la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și 10,4% în iunie, însă Frames arată că dezinflația vine în mare parte din efectul de bază, nu dintr-o ieftinire generalizată a produselor și serviciilor.
• Serviciile rămân principala zonă de presiune, cu o scumpire anuală de 11,28%, iar chiriile urcă cu 39,7%. Adrian Negrescu spune că „oamenii și-au pierdut o bună parte din venituri” din cauza inflației ridicate.
• Carburanții amenință traiectoria inflației: benzina este cu 25,49% mai scumpă decât în august 2025, iar motorina cu 34,61%. Fără combustibili, prețurile ar fi scăzut ușor în august față de iulie, potrivit analizei Frames.

Inflația scade la 6,2%, dar presiunea rămâne

Rata anuală a inflației coboară la 6,2% în august 2026, de la 8,2% în iulie și 10,4% în iunie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Frames. Față de vârful de 10,85% atins în mai, indicatorul aproape se înjumătățește în doar trei luni. Pe indicele armonizat, folosit pentru comparațiile europene, inflația ajunge la 6,3%.

Scăderea nu înseamnă însă că prețurile revin la nivelurile anterioare. Analiza Frames arată că dezinflația vine în mare parte din schimbarea bazei de comparație: șocurile provocate în 2025 de liberalizarea prețului energiei electrice, majorarea TVA și creșterea accizelor ies treptat din calculul anual.

Efectul de bază împinge inflația în jos

Cea mai rapidă dezinflație din ultimul deceniu are în spate, în mare parte, un efect statistic.

Scumpirile puternice din vara anului trecut nu mai intră în aceeași măsură în comparația anuală, iar acest lucru reduce automat rata inflației. Energia electrică, de exemplu, apare acum cu o creștere anuală de doar 1,82%, după ce în lunile anterioare a înregistrat avansuri de peste 50%.

Adrian Negrescu, managerul Frames, avertizează însă că indicatorul de 6,2% nu descrie complet presiunea suportată de gospodării.

„Inflația asta de 6,2% e ca un fel de fotografie de moment”, spune acesta.

Rata medie a ultimelor 12 luni rămâne la 9,5%, ceea ce arată că nivelul general al prețurilor din perioada septembrie 2025 – august 2026 se situează semnificativ peste cel din precedentele 12 luni.

În acest context, scăderea inflației este determinată în mare parte de baza de comparație, nu de o ieftinire generalizată a bunurilor și serviciilor.

Serviciile mențin presiunea asupra bugetelor

Serviciile rămân una dintre cele mai problematice componente ale inflației.

Prețurile lor cresc cu 11,28% față de august 2025 și cu 8,45% față de decembrie 2025. Chiriile sunt cu 39,7% mai scumpe decât în august anul trecut, apa, canalizarea și salubritatea cu 14,12%, abonamentele TV cu 13,2%, iar reparațiile auto cu 10,81%.

Negrescu atrage atenția că aceste cheltuieli sunt greu de eliminat din bugetul unei gospodării.

El spune că o mare parte dintre români au venituri care nu le permit să absoarbă ușor astfel de creșteri.

„Oamenii și-au pierdut o bună parte din venituri din cauza acestei inflații extrem de mari”, afirmă managerul Frames.

În plus, efectele scumpirilor sunt transmise din energie și carburanți către transport, servicii și alte costuri operaționale.

Carburanții amenință traiectoria inflației

Combustibilii reprezintă principala sursă de presiune pe termen scurt.

În august, benzina se scumpește cu 6,64% față de iulie, iar motorina cu 6,12%. Față de august 2025, benzina este mai scumpă cu 25,49%, iar motorina cu 34,61%.

Analiza Frames arată că, fără combustibili, indicele prețurilor de consum ar fi scăzut cu 0,08% în august față de iulie. Cu alte cuvinte, carburanții fac diferența dintre o lună cu creștere a prețurilor și una cu o ușoară deflație.

Negrescu avertizează că riscul nu dispare.

„Toate chestiile astea vor genera o mare problemă la pompă, prețurile vor crește”, spune acesta, cu referire la tensiunile din piața petrolului și la contextul geopolitic.

În acest scenariu, noile costuri sunt transferate treptat în prețurile finale, iar traiectoria inflației poate fi din nou pusă sub presiune.

Alimentele temperează ritmul scumpirilor

Zona alimentară oferă principalul factor de temperare.

Mărfurile alimentare se ieftinesc cu 0,71% în august față de iulie, dar rămân cu 2,62% mai scumpe decât în august 2025. Legumele sunt cu 8,51% mai ieftine decât în urmă cu un an, cartofii cu 15,21%, iar fructele proaspete cu 18,18%.

În sens opus, cafeaua este cu 15,02% mai scumpă decât în august 2025, ouăle cu 10,88%, iar laptele de vacă cu 8,31%.

Negrescu spune că retailerii au tot mai puțin spațiu pentru majorări de preț.

„Am ajuns să mergem la hipermarket ca la muzeu. Să admirăm produsele și să nu ni le putem permite”, afirmă managerul Frames.

El consideră că presiunea asupra consumului limitează capacitatea magazinelor de a continua scumpirile într-un ritm ridicat, pentru că riscul de a rămâne cu marfa nevândută crește.

Economia slăbește în timp ce inflația coboară

Scăderea inflației vine într-un context economic fragil.

Potrivit analizei Frames, PIB-ul României a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026, pe seria brută, iar prognozele economice se deteriorează. ING estimează pentru întregul an o contracție de 0,5%, iar Erste vede o scădere de 0,7%.

BNR a revizuit în august prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 de la 5,5% la 6,1%, iar revenirea în intervalul-țintă este așteptată abia în ultimul trimestru din 2027.

Dobânda de politică monetară se menține la 6,50%, iar scăderea inflației deschide discuția despre momentul în care banca centrală poate începe relaxarea monetară.

Problema este că dezinflația nu vine pe fondul unei economii care accelerează, ci într-o perioadă în care consumul și activitatea economică pierd din forță. Rata de 6,2% arată o îmbunătățire statistică importantă, însă serviciile, carburanții și energia păstrează presiunea asupra gospodăriilor și companiilor.