- A.I.-ul poate analiza ce alimente și cantități sunt aruncate de restaurante.
- În România, între 30% și 50% din mâncarea cumpărată este, apoi, aruncată.
- În februarie a fost adoptată legea pentru stoparea risipei alimentare.
Restaurantele și magazinele alimentare din SUA utilizează inteligența artificială pentru a măsura cantitatea de alimente aruncate. Aproximativ 30%-40% dintre alimentele cultivate în SUA sunt aruncate, potrivit Business Insider. Cea mai mare parte dintre ele ajunge risipită în gropile de gunoi.
Advertisment
La nivel global, o treime dintre toate alimentele produse sunt pierdute sau risipite. Risipa costă economia globală aproape 940 de miliarde de dolari în fiecare an, potrivit unui raport al Diviziei pentru Agricultură și Hrană a ONU. Până la 10% din gazele cu efect de seră la nivel mondial provin din alimente care sunt produse, dar nu sunt consumate, potrivit ONU.
Ce face A.I-ul cu risipa de alimente?
Companiile antrenează A.I. pentru a analiza gunoiul de la restaurante și achizițiile din magazine alimentare și poate determina ce alimente și cantități sunt aruncate. Datele pot fi utilizate pentru a optimiza achizițiile de produse alimentare. Utilizarea A.I.-ului ajută la reducerea costurilor de achiziție a alimentelor și reduce presiunea asupra rezervelor de apă.
Titlurile zilei
Cum stă situația în România?
În România, între 30% și 50% din mâncarea pe care românii o cumpără pe lună este aruncată, mai apoi, la gunoi. 73% dintre restaurantele din România se confruntă cu risipa alimentară, potrivit unui studiu Edenred, HORA și Mastercard. 70% din risipa alimentară provine din fructe, legume și carne. 30% este reprezentată de mâncăruri preparate. 50% dintre alimentele care sunt pe cale să expire sunt aruncate la gunoi.
În acest sens, restaurantele au adoptat o serie de măsuri: donarea alimentelor, parteneriatele cu platforme prin care vând mâncarea rămasă la jumătate de preț și eficientizarea gestionării resurselor prime.
Parlamentul a adoptat legea pentru stoparea risipei alimentare. Aceasta include crearea unei platforme naționale de raportare a datelor cu privire la risipa alimentară de la operatori, creată și gestionată de către Ministerul Agriculturii. Printre măsuri se numără reducerea prețului la alimente înainte de data expirării, donarea alimentelor sau transferul lor pentru a putea fi refolosite pentru mâncarea animalelor.