- Anul trecut, investițiile străine directe erau de 6,5 mld. de euro.
- Comparativ cu 2022, înregistrăm un minus de 3,5 mld. de euro.
- Mulți investitori au pus pe hold investițiile, în parte și din cauza modificării cadrului fiscal.
Investițiile străine directe se prăbușesc în 2023, comparativ cu anul precedent. O scădere de 3,5 mld. €, de la 10 mld. €, anul precedent. Multe companii, multe multinaţionale, mulţi investitori pun investiţiile pe hold, din cauza schimbării fiscale adoptate de guvernul Ciolacu anul trecut, spune Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar. Un semnal negativ, dacă ne gândim că România are nevoie în continuare de bani, de knowledge, de pieţe externe de desfacere.
Advertisment
Datele statistice nu arată bine, nici ca statistică, nici ca trend. O situație similară cu cea din 2008, dar într-un context diferit. Ce înclină, totuși, balanța în favoarea noastră?
Cum ne raportăm la cifrele legate de investițiile străine directe
Sunt aspecte care ar putea sa schimbe modul in care ne raportam la aceste cifre, spune Liviu Voinea, profesor, ASE.
Titlurile zilei
Investitiile straine directe (ISD) se compun din trei fluxuri de capital: aportul la capital (equity), profitul reinvestit, și creditele intra-grup. Primele două sunt surse de autofinanțare, nu generează datorie. Creditul intra-grup este, însă, generator de datorie privată externă.
Înainte de criza din 2008, ponderea creditelor intra-grup in fluxurile de ISD depasise 50%. Când s-a oprit finanțarea pe datorie, economia a intrat în recesiune severă. Asta se întâmplă și acum.
Ce s-a prăbușit în 2023? Creditele intra-grup. De la 2,1 miliarde euro in 2022 la aproape zero (39 milioane euro). Motivul plauzibil: creșterea rapidă a dobânzilor în străinătate și a nevoii de lichidăți pentru firmele mamă. Dar, de data asta, ponderea creditelor intra-grup este mai mică (20%) și avem surse de finanțare la nivel macro. Cele două elemente limitează impactul negativ asupra economiei.
Cât de corectă este comparația cu anul precedent?
Aportul la capital și profitul reinvestit par să fi scăzut și ele, dar nu avem încă date complete. O situație generalizată, de altfel. Cifrele pe care le avem în prezent sunt preliminare. Cele finale vin abia în septembrie.
Știm că profitul nedistribuit, din anii precedent, a ieșit din țară, prin dividende. Impozitul pe dividende a crescut cu 32% în 2023, potrivit execuției bugetare. Dar nu e rău, poate fi și un semn de maturizare a investitiilor. Nici scăderea creditelor intra-grup nu e un lucru rău, mai ales la dobânzile mari din prezent, spune Liviu Voinea. „Este indicat să abordăm cu prudență analiza datelor privind investițiile străine directe.”