Cercetătorii de la Harvard vor să dezvolte o inimă artificială folosind celule umane. Peștele biohibrid este doar începutul

• Harvard a dezvoltat un pește pe baza celulelor inimii umane
• Scopul final este de a dezvolta o inimă artificială
• Proiectul îi vizează pe copiii care se nasc cu malformații cardiace

Cercetătorii de la Harvard și-au luat inima-n dinți și au făcut un pas important în dezvoltarea unei… inimi, artificiale.
Este prima dată când în proces sunt folosite celule umane, care le-au înlocuit pe cele de la șoareci. Dar cercertarea implică totuși un alt animal, care funcțional este pește, dar genetic este om. Două straturi de celule musculare sunt plasate de ambele părți ale unei cozi minuscule, care funcționează pe principiul inimii umane, ce îl ajută la deplasare.

“Vrem să ne testăm abilitatea de a construi pompe musculare pe care să le implantăm pacienților. Am folosit celule umane, era necesar să începem să folosim acest substrat: să pornim cu celule stem, să ajungem la miocite cardiace, apoi, cu ajutorul cardiomiocitelor să dezvoltăm un pește. A reprezentat o provocare la început, dar acum ne luptăm cu biologia celulelor sau a celulelor stem, pentru că am început să folosim celule umane.”, a declarat Kevin Kit Parker, profesor de bioinginerie la Harvard.

Peștele biohibrid evoluează în prima lună de existență: contracția mușchilor devine mai amplă, viteza cu care înoată crește, iar coordonarea musculară se îmbunătățește pe măsură ce cardiomiocitele ajung la maturitatea. Marea realizare a celor de la Harvard? Au reușit să crească speranța de viață a unui astfel de organism de la 70 la 100 de zile.

“În opinia mea, aceste organisme depășesc bariera dintre viață și artificial. Sunt niște sisteme de tip cyborg. Poți ajunge în punctul în care, dacă întrebi: sunt în viață sau sunt morți, răspunsul este oarecum “da” la ambele.”, a povestit John F. Zimmerman, cercetător asociat la Harvard.

Scopul final este de a dezvolta o inimă artificială destinată copiilor care se nasc cu malformații cardiace. De regulă, toate eforturile sunt orientate către replicarea structurii anatomice, a țesuturilor specifice și a ritmului cardiac. Însă, în cazul cercetării realizate la Harvard, obiectivul principal este determinarea biofizicii inimii, un țel mai greu de atins.

“Înainte să implantez unul dintre aceste dispozitive unui copil bolnav, trebuie să fiu destul de sigur că sunt un inginer bun, că echipa mea e bună. Este motivul pentru care am dezvoltat acești pești.”, a mai adăugat Kevin Kit Parker, profesor de bioinginerie la Harvard.