BNR lansează platforma Economic@BNR pentru cercetare şi educaţie. Dan Suciuc, purtător de cuvânt, BNR: Sunt multe date pe care le sintetizăm și le aducem în termeni comparativi, de obicei, pe această platformă, tocmai pentru a sesiza, la mod concret, evoluția economică a României

• BNR lansează platforma Economic@BNR pentru cercetare şi educaţie.
• Proiectul aduce analize despre economia României şi politicile europene.
• Primul studiu analizează peste 100 de indicatori naționali şi europeni.
• România urcă rapid ca nivel de trai şi PIB în Uniunea Europeană.
• Investițiile externe aduc locuri de muncă şi cresc productivitatea economiei.
• Sectorul bancar românesc devine mai solid şi mai pregătit pentru șocuri.
• Provocările rămân datoria publică în creștere și deficitele bugetare.

Banca Națională a României lansează proiectul Economic@BNR, o platformă de cercetare, dezbatere și educație economică. Primul studiu, „România Europeană – evoluții, progrese, provocări”, arată, cu ajutorul a peste 100 de indicatori, care sunt progresele economice și sociale ale României după aderarea la Uniunea Europeană. Dar și situațiile care trebuie rezolvate, precum deficitele mari, datoria publică tot mai mare și infrastructura slab dezvoltată.

Ce spune Dan Suciuc, purtător de cuvânt, BNR, pentru Aleph Business?

Ce putem accesa în platforma și ce soluții aduce?

„Sunt multe date pe care le sintetizăm și le aducem în termeni comparativi, de obicei, pe această platformă, tocmai pentru a sesiza, la mod concret, evoluția economică a României. Cu bune și rele, așa cum ați spus și dumneavoastră. Cred că, în contextul actual, este foarte bine și foarte util să înțelegem care e, de fapt, stadiul de dezvoltare al economiei românești. S-au făcut progrese remarcabile pe care, probabil, în viața de zi cu zi, nu le observăm, pentru că, nu avem această perspectivă de istorie scurta. Este necesară pentru a observa schimbările și suntem de multe ori forțați să ne comparăm cu momentele de zi cu zi care nu sunt neapărat ușoare. Și, de aceea, pierdem această perspectivă istorică care ne arată schimbări semnificative în dezvoltarea României. Poate numai înțelegând aceste schimbări semnificative, putem să avem un orizont mai clar a ceea ce se poate și a ceea ce nu se poate în economia românească.

Pe de o parte, sunt, cum spuneați dumneavoastră, aceste elemente pozitive, cum ar fi creșterea rapidă a convergenței reale față de zona euro, adică apropierea față de standardele europene de viață. E cea mai rapidă creștere pe care a înregistrat vreodată o țară europeană, cel puțin din estul Europei și acest lucru ar trebui să ne dea de gândit. Pe de altă parte, avem acest deficit uriaș înregistrat în ultimul an care ne scoate din rând, sau în ultimii doi ani, care ne scoate din rândul țărilor care au o așezare corectă a echilibrului bugetar. Și, toate aceste plusuri și minusuri trebuie bine evidențiate. Vom continua acest proiect în perioada următoare. Vom urmări parametrii pe care i-am propus acum în analiză. Nu sunt multe, sunt o sută de indicatori pe care i-am luat în calcul. Peste o sută, dacă vreau să fiu rigoros. Să vedem evoluția și să înțelegem mai bine ce se poate și ce nu se poate în economia românească. Ăsta este scopul, de fapt”, spune el.

Primul studiu al proiectului, „România Europeană – evoluţii, progrese, provocări”, oferă o radiografie grafică detaliată, bazată pe analiza a peste 100 de indicatori economici şi sociali, atât micro şi macroeconomici, cât şi structurali, sectoriali, cantitativi şi calitativi. Care sunt cele mai importante concluzii din analiză?

„Haideți să le numărăm. În primul rând, cea legată de procesul de convergență, de apropiere de Uniunes Europeană, cum spuneam. Este cel mai rapid proces de convergență pe care l-a înregistrat o țară europeană. Apoi, schimbarea din ceea ce înseamnă economia românească și se vede cel mai bine acest lucru în exporturile românești. Sunt exporturi sofisticate, sunt exporturi cu valoare adăugată. Deci, o schimbare fundamentală în ceea ce înseamnă structura economiei românești. Chiar dacă exporturile continuă să fie la un nivel inferior importurilor pe care le realizăm în țara noastră. Dar, schimbarea structurală iese bine în evidență. Acestea sunt aspecte pozitive extrem de importante care așază economia românească pe o platformă de evoluție foarte bună.

Depinde, însă, de temperarea celorlalte deficite sau celorlalte elemente pe care le luăm în calcul atunci când vorbim de dezvoltarea economiei românești și care o pot trage în jos. Deficitele gemene. Vorbeam de acest deficit comercial pe care îl înregistrează România pe de o parte. Pe de altă parte, deficitul bugetar și subliniem aceste aspecte. Ieșim din rând în ceea ce înseamnă evoluțiile economice europene cu toate aceste cifre. Și cu cele bune și cu cele proaste. Și aici ar trebui să lucrăm și să aducem în discuție aceste subiecte, mai ales în contextul electoral actual, dacă vreți. Să aducem în discuție aceste subiecte pentru a găsi soluțiile optime. Ele nu sunt ușoare, soluțiile. Sunt cu costuri evidente. Dar nu putem să mai ignorăm procesul de ajustare multă vreme”, adaugă el.