E inflație în vocabular. Ce limbaj au prețurile mari?

• Perioada cu inflație prelungită îi face pe consumatori să găsească cuvinte prin care să acuze companiile producătoare.
• Apar în limbaj cuvinte compuse sau expresii care să exprime teorii și explicații ale fenomenelor economice.
• Nici Casa Albă nu rămâne indiferentă. Joe Biden acuză marile companii de shrinkflation.

E inflație în vocabular. Prețurile mari pun noi cuvinte compuse sau expresii în circulație. Companiile producătoare sunt acuzate că se folosesc de inflație pentru a obține profituri mai mari. Nici Casa Albă nu rămâne indiferentă. Inventează și ea jocuri de cuvinte: C vine de la Consumatorilor li se ia și pielea de pe ei.

Ce cuvinte aduce inflația în vocabular

Au măiestrie în limbaj. Prețurile mari și inflația ridicată le dă un boost de creativitate. Consumatorii dau tagline-uri stategiilor prin care, spun ei, companiile obțin profituri mari într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic.

Shrinkflation

E inflație deghizată. Prețul produsului rămâne același, sau crește ușor. Dar ambalajul intră la apă. Deci, mai puțin produs, pentru aceeași bani. Fenomen observat de 76% dintre britanici, potrivit unui sondaj Barclays din septembrie. Contul Cookie Monster obține și un răspuns simpatic de la Casa Albă, pe tema asta.

Drip Pricing

Prețul rămâne la fel, dar se adaugă diverse taxe. Premierul britanic le numește junk fees. Le găsești, de regulă, la companiile aviatice. Pe lângă prețul biletului, se adaugă costuri suplimentare pentru bagaj, loc, sau priority boarding. Joe Biden anunța la începutul anului că lansează o campanie împotriva costurilor ascunse. Menționa, pe lângă companii aviatice, bănci sau hoteluri.

Greedflation

Se folosesc de inflație cu lăcomie. Termenul definește strategia unor companii de a ridica prețurile exagerat de mult, sub pretextul inflaționist. Urmăresc profituri mari prin suprataxarea unor bunuri esențiale, în perioade dificile. Exemple: anumite prețuri rămân sus, chiar dacă tensiunile legate de lanțurile de aprovizionare s-au diminuat.

Excuseflation

O poveste frumoasă convinge consumatorul că prețul este justificat. Anumite companii se folosesc de pandemie sau războiul din Ucraina pentru a justifica prețurile mari. Executivii spun că au costuri mai mari și trebuie să-și protejeze marjele de profit. Dar unii spun că își găsesc scuze. Paul Donovan, economist șef al UBS, spune că unele companii promovează idei care îi fac pe consumatori că scumpirile sunt corecte.

Sellers’ Inflation

Un termen folosit de Isabella Weber, de la University of Massachusetts. Corporațiile se folosesc de tensiunile legate de stocuri pentru a ridica prețurile și pentru a obține profituri nesperate. De la marje de profit de 10-12% în ultimii 5 ani înainte de pandemie, companiile americane ajung acum la 14-17%, potrivit Bloomberg. În loc să-și refacă stocurile, aleg să vândă mai puțin, cu prețuri mai mari.

Immaculate disinflation

Una dintre frazele momentului. Este noțiunea potrivit căreia FED, sau alte bănci centrale, pot ține prețurile sub contro fără a ridica rata șomajului. Este o provocare, pentru că ratele mari ale dobânzilor pot încetini economia. Cei care cred în teoria asta spun că actualul ciclu va arăta că inflația va putea fi redusă și fără să slăbești piața muncii.