• România livrează circa 59.000 de locuințe în 2025, cel mai redus nivel din 2017, iar oferta limitată continuă să susțină prețurile chiar dacă numărul tranzacțiilor scade.
• Bucureștiul înregistrează o creștere de 3,6 ori a suprafeței rezidențiale autorizate, însă Gabriel Blăniță spune că noile proiecte ajung efectiv pe piață într-un interval de doi până la cinci ani.
• Prețurile cerute în Capitală cresc cu aproximativ 9% într-un an, iar oferta redusă, inflația și majorarea TVA mențin presiunea asupra costului final al locuințelor.

Oferta redusă ține sus prețurile locuințelor

Piața rezidențială din România intră în 2026 cu o ofertă limitată și cu prețuri care continuă să crească, chiar dacă tranzacțiile încetinesc. În 2025 sunt livrate circa 59.000 de locuințe la nivel național, cel mai scăzut nivel din 2017, iar în București prețurile cerute sunt cu aproximativ 9% peste nivelul de anul trecut.

Gabriel Blăniță, Associate Director la Colliers, spune că raportul dintre cerere și ofertă rămâne principalul factor care explică evoluția prețurilor, însă costurile mai mari, dobânzile ridicate și fiscalitatea pun presiune suplimentară pe piață.

Oferta limitată menține presiunea pe prețuri

Numărul redus de locuințe noi livrate în 2025 continuă să influențeze piața și în 2026.

„Întotdeauna ne explicăm prețul prin raportul între cerere și ofertă”, spune Gabriel Blăniță.

El arată că numărul redus de locuințe noi își pune amprenta asupra prețurilor chiar într-o perioadă în care cererea scade față de maximele din urmă cu aproximativ trei ani.

În același timp, dobânzile rămân ridicate, taxele cresc, salariile nu țin pasul cu inflația, iar aproximativ 60.000-70.000 de locuri de muncă dispar în ultimul an. Toți acești factori reduc capacitatea de cumpărare și duc la mai puține tranzacții.

Bucureștiul recuperează mai bine scăderea tranzacțiilor

Piața din Capitală rezistă mai bine decât restul țării.

La nivel național, numărul tranzacțiilor cu apartamente scade cu aproximativ 9% în prima jumătate a anului, în timp ce în București scăderea ajunge la doar 2%.

„În continuare rămâne presiune pe oferta limitată”, spune Blăniță.

Chiar dacă activitatea de tranzacționare încetinește, prețurile continuă să urce, ceea ce arată că lipsa ofertei limitează corecțiile.

Autorizațiile anunță dezvoltări de amploare mai mare

Suprafața utilă autorizată pentru clădiri rezidențiale în București crește de 3,6 ori în primele cinci luni din 2026, însă Gabriel Blăniță spune că această evoluție trebuie privită în contextul ultimilor trei ani.

„Nu vorbim neapărat de o explozie a numărului sau a suprafeției utile autorizate, ci de o normalizare a pieței”, spune acesta.

În perioada anterioară, suprafața autorizată scade cu peste 50%, iar aprobările sunt obținute mult mai greu.

În același timp, faptul că numărul autorizațiilor scade, iar suprafața autorizată crește, arată că sunt pregătite proiecte de dimensiuni mai mari, în detrimentul locuințelor individuale și al dezvoltărilor mici.

Oferta nouă intră lent în piață

Efectul noilor autorizații nu apare imediat în numărul de locuințe disponibile.

Blăniță estimează că cea mai mare parte a proiectelor autorizate acum ajunge efectiv în piață într-un interval de doi până la cinci ani.

„Oferta nu poate să se modifice într-o perioadă scurtă în funcție de condițiile din piață”, spune acesta.

Din acest motiv, presiunea acumulată în ultimii ani este menținută în piață, chiar dacă ritmul autorizărilor începe să se normalizeze.

Cererea rămâne mai volatilă decât oferta, dar intenția de cumpărare se menține ridicată. Blăniță spune că românii pot avea mai puțini bani disponibili decât în urmă cu un an, însă dorința de a cumpăra o locuință rămâne aproape de maximele înregistrate.

Fiscalitatea împinge prețurile în sus

Creșterea prețurilor nu vine doar din raportul dintre cerere și ofertă.

Blăniță arată că inflația generală din economie și modificările fiscale influențează direct costul final al apartamentelor.

Creșterea TVA reprezintă un factor important, deoarece majoritatea cumpărătorilor din piața rezidențială sunt persoane fizice, iar pentru aceștia taxa reprezintă un cost direct.

„Nu vorbim doar de raportul de cerere și ofertă”, spune Gabriel Blăniță.

În momentul în care TVA crește, această modificare este reflectată în prețul final plătit pentru un apartament.

Piața rezidențială rămâne astfel prinsă între o ofertă care reacționează lent, o cerere care se adaptează rapid la condițiile economice și costuri care continuă să urce.