• Datoria publică a României trece de 60% din PIB, iar refinanțarea împrumuturilor vechi la dobânzi mai mari poate împinge costul datoriei și mai sus, chiar dacă deficitul începe să scadă.
• Adrian Negrescu spune că statul trebuie să reducă cheltuielile publice și să prioritizeze investițiile care generează valoare economică, pentru a limita presiunea dobânzilor asupra bugetului.
• Privatizările și listarea unor companii de stat sunt prezentate ca soluții pentru atragerea de capital, creșterea transparenței și reducerea poverii datoriei publice.

Datoria publică crește, dobânzile apasă bugetul

Datoria publică crește, dobânzile apasă bugetul. România trece pentru prima dată peste pragul de 60% din PIB în primul trimestru din 2026, iar Eurostat confirmă un nivel de 60,1%, față de 59,3% la finalul lui 2025.

Ministerul Finanțelor estimează o datorie de 61,8% din PIB în 2026 și de 63,3% în 2027, potrivit datelor prezentate în material. Estimarea Comisiei Europene este foarte apropiată: 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027.

Refinanțarea scumpește datoria statului

Problema nu ține doar de nivelul datoriei, ci și de prețul la care România o finanțează. Adrian Negrescu, manager Frames, spune că împrumuturile contractate în urmă cu câțiva ani au avut dobânzi mai mici, iar refinanțarea lor are loc acum la costuri semnificativ mai ridicate.

„În momentul de față ne împrumutăm cu șapte și ceva la sută. Adică o dobândă aproape dublă față de acum câțiva ani”, spune managerul Frames.

Împrumuturile vechi sunt refinanțate la dobânzile curente, iar acest mecanism poate împinge în sus costul datoriei chiar și atunci când deficitul bugetar începe să scadă.

„Datoria crește în loc să scadă”, spune Negrescu despre efectul refinanțării la costuri mai mari.

Dobânzile consumă tot mai mult din buget

Creșterea datoriei vine într-un moment în care costurile cu dobânzile ocupă o parte tot mai mare din resursele statului. Negrescu estimează că România ajunge să plătească sume comparabile cu bugetele unor ministere importante doar pentru serviciul datoriei.

Comisia Europeană confirmă presiunea în creștere a dobânzilor. În prognoza pentru 2026, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la aproximativ 3% din PIB, după 2,8% în 2025.

O parte din cheltuielile statului este finanțată prin împrumuturi noi, iar costurile mai mari de finanțare reduc spațiul disponibil pentru alte categorii bugetare.

„Este nevoie de o resetare a modului în care ne finanțăm cheltuiele statului”, spune Negrescu.

Cheltuielile publice intră sub presiune

În opinia lui Negrescu, răspunsul nu poate veni doar din creșterea veniturilor bugetare. El susține că statul trebuie să analizeze mai strict cheltuielile și să prioritizeze investițiile care produc efecte economice, locuri de muncă și activitate suplimentară.

„Suntem datori vânduți și în această perspectivă, dacă nu schimbăm filozofia cheltuielilor publice, mi-e teamă că la un moment dat, nu vom mai putea să ne plătim datoriile”, spune acesta.

Afirmația reprezintă evaluarea lui Negrescu. Datele Comisiei Europene indică, la rândul lor, riscuri ridicate pentru sustenabilitatea datoriei pe termen mediu, dar nu proiectează un scenariu de incapacitate de plată. În scenariul de risc al Comisiei, datoria poate ajunge în jurul a 90% din PIB până în 2036.

Reducerea cheltuielilor urmărește costuri mai mici

Negrescu indică reducerea cheltuielilor publice drept una dintre modalitățile prin care România poate recâștiga încrederea investitorilor și poate încerca să reducă dobânzile cerute pentru titlurile de stat.

Logica sa este că o disciplină fiscală mai puternică poate diminua necesarul de împrumut, iar datoria existentă poate fi refinanțată treptat la costuri mai mici dacă percepția de risc se îmbunătățește.

Comisia Europeană estimează că datoria continuă să crească în următorii ani pe fondul deficitului primar și al plăților mai mari cu dobânzile.

Privatizările intră în strategia pentru datorie

Negrescu aduce în discuție și companiile de stat. El susține că vânzarea unor participații și atragerea capitalului privat pot genera resurse pentru reducerea datoriei și pot introduce mai multă disciplină în administrarea unor companii publice.

„Trebuie să facem privatizări”, spune acesta.

Pachetele de acțiuni deținute de stat sunt prezentate de acesta ca o posibilă sursă de capital, iar listarea la bursă este asociată de Negrescu cu mai multă transparență asupra cheltuielilor și deciziilor de management.

El menționează Tarom printre companiile pentru care vede o soluție în atragerea unui investitor privat și extinde această idee către alte societăți care furnizează servicii publice. Aceasta este o propunere de politică economică formulată de Negrescu, nu o măsură decisă de autorități.

Datoria limitează spațiul fiscal al României

Creșterea datoriei nu produce automat o criză, dar reduce spațiul pe care statul îl are pentru a răspunde viitoarelor șocuri economice. România pornește de la 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026, iar atât Ministerul Finanțelor, cât și Comisia Europeană estimează o creștere suplimentară în următorii ani.

Miza se mută astfel de la simpla valoare a datoriei către costul finanțării, ritmul reducerii deficitului și eficiența cheltuielilor publice. Cu cât o parte mai mare din buget este absorbită de dobânzi, cu atât rămâne mai puțin spațiu pentru investiții și alte priorități ale statului.