România pierde un loc în clasamentul puterii de cumpărare. Adrian Negrescu, manager Frames: „se reflectă în scăderea vânzărilor”

• România ocupă locul 32 din 42 de țări europene în 2026.
• Venitul disponibil ajunge la doar 53% din media europeană.
• Adrian Negrescu estimează pierderi de 1.000 de lei din cauza inflației.

Puterea de cumpărare în România îți arată cât de mult contează venitul disponibil atunci când prețurile cresc. România ocupă locul 32 din 42 de țări europene în 2026. Media națională este de 11.283 € pe locuitor, față de 21.153 € în Europa.

Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames, explică la Aleph Business efectele inflației asupra veniturilor și consumului. Economistul estimează o pierdere semnificativă a puterii de cumpărare pentru persoanele cu salarii de 3.500–4.000 de lei.

Puterea de cumpărare în România ajunge la 53% din media europeană

România coboară de pe locul 31 pe locul 32 în clasamentul european al puterii de cumpărare. Datele apar în studiul oficial NIQ Purchasing Power Europe 2026.

Venitul disponibil mediu ajunge la 11.283 € anual pe locuitor. La nivel european, media este de 21.153 €.

Bucureștiul depășește media națională de peste două ori, cu 22.941 € pe locuitor. Capitala este singura zonă din România care se situează peste media europeană.

La polul opus se află Giurgiu, cu 5.816 € pe locuitor. Diferența față de București depășește 17.100 € anual.

Doar nouă județe, inclusiv capitala, au o putere de cumpărare peste media națională.

Inflația reduce valoarea reală a salariilor, spune Adrian Negrescu

Adrian Negrescu consideră că inflația reprezintă unul dintre factorii principali care afectează veniturile reale ale românilor.

Economistul atrage atenția asupra scumpirilor din ultimii doi ani și asupra efectului lor asupra salariilor.

„Am ajuns ca în cazul, de exemplu, a unui salariu de 3.500-4.000 de lei, să pierdem din cauza inflației undeva la nivel de 1.000 de lei din puterea de cumpărare în ultimii doi ani”, explică Adrian Negrescu.

Suma de 1.000 de lei reprezintă o estimare comunicată de economist în interviu. Nu este un indicator publicat de NielsenIQ și nici o pierdere identică pentru fiecare angajat.

Negrescu subliniază amploarea efectului: „Adică, este foarte mult”.

Creșterea nominală a salariului nu garantează și o creștere a puterii reale de cumpărare. Dacă prețurile avansează mai repede decât venitul, poți cumpăra mai puține produse și servicii.

Puterea de cumpărare în România pune presiune pe consum

Adrian Negrescu consideră că scăderea puterii reale de cumpărare afectează direct activitatea companiilor.

Potrivit economistului, efectele scumpirilor se văd în comportamentul consumatorilor și în rezultatele firmelor.

Negrescu afirmă că presiunea asupra veniturilor „se reflectă în scăderea vânzărilor”.

El adaugă că situația „se reflectă în problemele pe care le au companiile românești”.

Atunci când veniturile reale scad, consumatorii pot reduce cheltuielile care nu sunt esențiale. Această schimbare poate afecta vânzările comercianților și cererea pentru anumite servicii.

Impactul inflației asupra salariilor a fost analizat și de Aleph Business într-un material despre veniturile angajaților.

Veniturile din Capitală depășesc de două ori media țării

Datele NielsenIQ arată o concentrare importantă a veniturilor disponibile în București.

Capitala înregistrează un indice național de 203,3 puncte, față de media de 100 de puncte. Clujul urmează cu 153,1 puncte, iar Ilfovul ajunge la 152,3 puncte.

Diferențele regionale influențează potențialul de consum al piețelor locale. Companiile pot folosi aceste date pentru evaluarea cererii și a oportunităților de extindere.

Totuși, puterea de cumpărare calculată de NIQ nu reprezintă salariul mediu. Indicatorul măsoară venitul disponibil anual pe locuitor, după taxe și contribuții, inclusiv beneficiile sociale.

Valorile sunt exprimate în euro și nu sunt ajustate la inflație sau la diferențele locale de prețuri.

Prin urmare, clasamentul indică distribuția veniturilor nominale, nu diferențele exacte dintre nivelurile de trai.

Puterea de cumpărare în România depinde și de evoluția prețurilor

La nivel european, puterea de cumpărare crește nominal cu 4,4% în 2026, potrivit NielsenIQ. Media ajunge la 21.153 € pe locuitor.

Creșterea este nominală, ceea ce înseamnă că nu reflectă automat o îmbunătățire a nivelului de trai.

Datele sunt calculate pe baza veniturilor raportate, a beneficiilor sociale și a prognozelor economice. În România, decalajul față de media europeană rămâne semnificativ.

Adrian Negrescu leagă presiunea asupra consumului de scumpirile acumulate în ultimii ani. În opinia sa, efectul se transmite de la bugetele gospodăriilor către vânzările companiilor.

Pentru tine, diferența dintre salariul nominal și venitul real contează atunci când îți planifici cheltuielile. Evoluția prețurilor poate reduce valoarea unei majorări salariale, chiar dacă suma încasată lunar crește.