Dacă putem spune cu certitudine ceva despre guvernul României, este că e optimist. Prognoza de vară estimează o creștere economică de 3,5% pentru 2022, o revizuire în creștere față de prognoza anterioară, de 2,9%.
Advertisment
Și cam aici se termină optimismul și încep întrebările, pentru că bugetul a fost construit pe o creștere reală de 4,6%. Și în tot acest timp, sarabanda cheltuielilor continuă, datoria publică nu a ajuns încă în zona roșie, dar bate în portocaliu și odată cu apropierea anului electoral 2024, apetitul pentru scăderea deficitului bugetar se va reduce considerabil.
Mult trâmbițatele reduceri de cheltuieli bugetare încă nu se văd concret, rămân la nivel de promisiuni. Noul cod fiscal pune în dificultate până și pe cei mai experimentați consultanți fiscali. Și toată lumea se întreabă la cât se vor ridica cheltuielile totale pentru compensarea preţurilor la energie, având în vedere că furnizorii au primit de la guvern prea puţin faţă de cât ar fi trebuit să primească.
Am discutat subiectul cu Adrian Negrescu, analist financiar.
“Banii vor veni din inflație. Din încasările statului ca urmare a creșterii de prețuri – și vedem acest lucru deja, cel puțin pe zona de TVA, încasările sunt cu 29,5% mai mari. În primele 5 luni au ajuns la 38,1 miliarde de lei. Deci încasări mai mari în urma inflației, a creșterii prețurilor și, din păcate, o creștere semnificativă a cheltuielilor publice – acolo este o problemă pentru că acestea cresc cu 15,1% la 5 luni.”, a povestit Adrian Negrescu, analist financiar.