- EY România: Randamentele aşteptate de investitori înregistrează evoluţii fluctuante.
- Majoritatea industriilor analizate continuă să înregistreze o scădere a costului capitalului, tendinţă constatată încă din a doua parte a anului 2021.
- Evoluţia randamentelor este influenţată de tendinţele înregistrate de elementele constitutive ale costului capitalului.
Randamentele aşteptate de investitori înregistrează evoluţii fluctuante, în contextul creşterii ratelor de dobândă de politică monetară şi ale nivelurilor inflaţiei în Europa, potrivit unei analize sectoriale EY România.
Advertisment
Majoritatea industriilor analizate continuă să înregistreze o scădere a costului capitalului, tendinţă constatată încă din a doua parte a anului 2021. Există însă şi evoluţii diferite în cazul anumitor sectoare, conform analizei realizate de EY România.
La finalul primului semestru al anului 2023, sectoarele de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei înregistrează, din nou, cele mai scăzute randamente, în timp ce sectorul serviciilor medicale şi cel al serviciilor financiare se află în topul celor mai ridicate randamente. Sectorul serviciilor financiare a înregistrat cea mai semnificativă fluctuaţie de la un trimestru la altul în prima parte a anului 2023.
Unde s-au înregistrat cele mai mari scăderi și creșteri?
Din perspectiva evoluţiilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari scăderi ale costului capitalului s-au înregistrat la nivelul sectorului materiilor prime (-3,5 p.p.) şi cel al bunurilor de larg consum (-3,1 p.p.). În al doilea trimestru al anului 2023, pe un trend descendent s-au aflat şi sectorul proprietăţilor imobiliare, cu o scădere de 1,9 p.p., respectiv sectorul energetic, care a consemnat o scădere de 1,2 p.p.
Pe de altă parte, s-au înregistrat şi creşteri însemnate ale costului capitalului, atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi faţă de trimestrul anterior analizat. Cele mai mari creşteri au fost consemnate la nivelul sectorului financiar (+6,3 p.p. faţă de trimestrul I şi +1,8 p.p. faţă de trimestrul II 2022) şi cel al bunurilor de consum (+2,3 p.p. faţă de trimestrul I şi +3,2 p.p. faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior).
Diferențe de la trimestru la trimestru
Evoluţia randamentelor este influenţată de tendinţele înregistrate de elementele constitutive ale costului capitalului. Faţă de trimestrul anterior, se observă o scădere a ratei fără risc şi implicit a primei pentru riscul de ţară, dar şi a costului datoriei, ceea ce a făcut ca, pentru majoritatea sectoarelor, costul capitalului să îşi menţină tendinţa de scădere, comparativ cu perioada anterioară. În schimb, coeficientul beta a crescut în general, ceea ce a contribuit la creşterea costului capitalului, faţă de trimestrul anterior, pentru mai multe industrii.
În al doilea trimestru al anului 2023, deşi într-un ritm mai lent, băncile centrale au continuat să majoreze ratele dobânzilor, pentru a tempera creşterea ratei inflaţiei. Spre finalul semestrului întâi, inflaţia pare să fi atins un maxim, cu un nivel ridicat al inflaţiei de bază (caracteristic bunurilor şi serviciilor esenţiale). Creşterea susţinută a preţurilor pentru alimente, precum şi volatilitatea preţurilor pentru energie determină în continuare semne de îngrijorare, ce ar putea avea impact asupra previziunilor de creştere economică.
Economia României este rezilientă
Cu toate acestea, economia României continuă să dea dovadă de rezilienţă într-un context global dificil. În al doilea trimestru al anului curent, conform datelor preliminare publicate de Eurostat, România a raportat al doilea cel mai bun ritm de creştere anuală din UE, după Irlanda, înregistrând un avans de 2,7%. La nivel trimestrial, rata de creştere a fost de 0,9% comparativ cu primele trei luni din 2023.
Semne de îmbunătățire
În contextul unor provocări persistente la nivel geopolitic şi macroeconomic, perspectivele pentru unele sectoare indică semne de îmbunătăţire, în timp ce pentru domeniile vulnerabile în faţa condiţiilor bugetare şi comerciale delicate, precum şi pentru cele vizate de noi pachete de măsuri fiscale, piaţa resimte dezechilibre, costuri economice mai ridicate şi teama de recesiune.