Doar 2,3% mai desparte indicele BET-Total Return, cel care reflectă atât dinamica preţului acţiunilor celor mai lichide 20 de companii cât şi randamentele dividendelor acolo unde este cazul, pentru a încheia anul 2022 în teritoriu pozitiv, altfel riscând să fie pe minus pentru prima oară din 2011 încoace, arată datele agregate de ZF din platforma BVB.
Advertisment
De la un maxim istoric de 24.633 de puncte pe 18 august 2022, atunci când câştigul de la începutul anului era de aproape 7%, BET-TR are acum minus 2,3% după ce la începutul lunii decembrie avea o apreciere de circa 3%. Doar în ultimele două zile indicele a pierdut 4% din cauza scăderii abrupte a acţiunilor Petrom şi Romgaz – pe fondul anunţului de suprataxare, şi care a adus contagiune pe întreaga bursă. Pe 27 decembrie dinamica de la începutul anului era de plus 2,5%.
“Pe final de an se observase o revenire a interesului marilor investitori pentru bursa locală, atât din perspectiva volumelor de tranzacţionare cât şi prin evoluţia ascendenta a cotaţiilor, însă ştirile legate de supraimpozitare au schimbat percepţia de risc a investitorilor şi au pus o presiune suplimentară într-un an care oricum a fost dificil pentru piaţa de capital. Nu este de mirare că 2011 a fost ultimul an mai slab pentru bursa locală, întrucât în acea perioadă am avut parte de o scurta recesiune la nivel european şi în prezent trecem de asemenea printr-o perioadă mai slaba pe plan economic atât la nivel local şi international cauzată în principal de politicile restrictive ale băncilor centrale”, spune Adrian Cojocar, director general adjunct al Patria AM.
Cu tot cu dividende, calculul evoluţii Bursei de Valori Bucureşti este posibilă din 2014 încoace, atunci când operatorul pieţei de capital a lansat indicele BET-TR. Până atunci evoluţia era aplicată indicelui BET, deci pe preţul acţiunilor. ZF a analizat anii 2013 şi 2012, când BET a urcat cu 26% respesctiv 19%, iar în 2011 BET a scăzut cu 18%.
În mod tradiţional, randamentul mediu al dividendelor companiilor de la BVB a fost în ultimii ani între 7% şi 9%, companiile listate pe piaţa din România fiind unele dintre cele mai mari plătitoare de dividende dintre pieţele de frontieră şi cele emergente.
Ştefan, un investitor cu expunere ridicată pe companii din energie, în principal Petrom, spune că a venit nota de plată însă nu înţelege de ce Guvernul iese cu astfel de OUG (de suprataxare a profiturilor companiilor din petrol şi gaze – n.red) pe final de an. “
“Înţeleg că este foame de bani şi Guvernul vrea să acopere parte din cheltuielile sociale de sprijin a consumatorilor. Tuturor ne-a plăcut când am luat dividendele de la SNP şi ne gândeam şi la SNG, când vedeam profiturile imense. Era veselie. Acum, vine nota de plata. Dar ce nu înţeleg este de ce Guvernul face lucrurile pe sfârşitul anului şi pe nepusă masă. Mi se părea normal să fie o dezbatere, să fie pregătită piaţa, nu să ne-o arunce în faţă şi că se aplică peste câteva zile. Se pare că devine o tradiţie, indiferent cine este la guvernare, indiferent de culoarea politică, să ne facă din când în când câe o surpriză neplăcută chiar pe final de an. În 2018, cu taxa pe lăcomie, iar acum, cu supraimpozitarea aceasta”.
Cu 8% au scăzut acţiunile Petrom în ultimele două zile şi cu 6% cele ale Romgaz, ceea ce s-a reflectat pe toată Bursa de la Bucureşti, cu un indice în scădere cu 4,7%, ca reacţie negativă a investitorilor la OUG prin care Guvernul suprataxează profiturile companiilor din petrol şi gaze.
“În cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022 respectiv 2023 depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu cota de 60%”, se arată în proiectul OUG care urmează să fie dezbătut astăzi.
Companiile active în extracţia ţiţeiului, a gazelor naturale sau cele care sunt implicate în fabricarea produselor petroliere ar putea fi subiectul unei noi taxe pe profitul din 2022 şi 2023, arată un proiect de Ordonanţă de Urgenţă. Astfel, cele mai afectate companii de noua propunere ar fi OMV Petrom şi Romgaz.
“Profiturile impozabile/contabile aferente exerciţiului financiar 2022 şi respectiv aferente exerciţiului financiar 2023 sunt cele determinate potrivit regulilor fiscale/reglementările contabile aplicabile, înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenţi. În cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022, respectiv din 2023 depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%”, se arată în nota de fundamentare a OUG.
În acest moment, producătorii de gaze plătesc oricum un impozit pe veniturile suplimentare obţinute din vânzarea gazului natural, dar prin acest OUG ar fi taxate şi producţia de petrol şi cea de produse petroliere.
OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, a terminat primele nouă luni din 2022 cu un profit net de 9,1 miliarde de lei, în creştere semnificativă faţă de nivelul de 1,6 miliarde de lei din 2021. Romgaz, cel mai mare producător de gaze din Româniia, a terminat primele nouă luni cu un profit net de 2,6 miliarde de lei, aproape dublu faţă de perioada similară a anului trecut.