• Concordia propune ca România să treacă de la simpla absorbție a fondurilor europene la construirea unor industrii competitive, cu proiecte mature, capital privat și 4-6 sectoare prioritare în care țara poate câștiga avantaj regional.
• Adrian Mitroi spune că principala problemă a modelului actual este accentul pus pe cantitatea fondurilor atrase, nu pe efectul lor economic, iar România are nevoie mai întâi de reformă administrativă și de proiecte care pot concura direct cu cele din marile economii europene.
• Profesorul universitar vede oportunități în agricultură, industria auto electrică, inteligență artificială, sănătate și energie, dar rămâne sceptic în privința capacității României de a transforma planurile în execuție.

Competitivitatea înlocuiește absorbția fondurilor

Confederația Patronală Concordia propune o schimbare de paradigmă pentru economia României: absorbția fondurilor europene nu mai reprezintă obiectivul principal, iar competitivitatea devine criteriul central pentru perioada 2028-2034. Organizația lansează un plan în 10 puncte prin care cere priorități industriale clare, proiecte mature, capital privat și o administrație orientată spre rezultate.

România atrage în ultimele două decenii peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, iar PIB-ul se apropie de 400 de miliarde de euro. Concordia avertizează însă că o parte importantă a creșterii vine din consum și fluxuri de capital, în timp ce convergența prin productivitate, capital și venituri rămâne incompletă.

Competitivitatea înlocuiește absorbția ca obiectiv

Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale, spune că problema modelului folosit până acum ține de accentul pus pe volumul fondurilor atrase, nu pe efectul lor economic.

„Pentru că a contat doar cantitatea și nu calitatea și multiplicarea lor în economie”, spune Mitroi.

În opinia sa, multe proiecte nu sunt selectate după criterii suficient de clare de fezabilitate, rentabilitate și atragere a capitalului privat.

Noul cadru financiar european schimbă însă regulile. Din cele aproximativ 2.000 de miliarde de euro ale bugetului european pentru 2028-2034, România ar urma să primească aproximativ 60 de miliarde de euro prin alocări directe, dar alte circa 400 de miliarde de euro din Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe se câștigă prin competiție între proiecte.

În acest context, proiectele sunt evaluate în competiție directă cu inițiative din Germania, Franța, Olanda sau Suedia, iar simpla eligibilitate nu mai garantează accesul la bani.

Reforma administrativă condiționează accesul la bani

Mitroi consideră că România nu poate transforma fondurile europene în avantaj competitiv fără o schimbare profundă în administrație.

„Trebuie, în primul rând, o reformă administrativă substanțială. După aceea putem vorbi de competitivitate și de finanțarea cu banii Europei”, spune profesorul.

Concordia propune o bancă națională de proiecte mature până la finalul lui 2027, consorții între companii, IMM-uri, universități și cercetare, dar și mecanisme de finanțare mixtă care atrag capital privat.

Mitroi rămâne însă sceptic în privința execuției.

„Noi românii suntem foarte buni să facem planuri, dar când vine vorba de execuție, cam stagnăm cu ele”, spune acesta.

Astfel, competitivitatea este limitată de capacitatea administrativă de a transforma strategiile în proiecte finanțabile și executabile.

România își caută sectoarele cu avantaj regional

Concordia propune alegerea a 4-6 sectoare în care România poate deveni lider regional, pe criterii economice și nu politice. Printre domeniile indicate în manifest apar energia, semiconductorii, apărarea și inteligența artificială.

Mitroi vede oportunități și în agricultură, industria auto electrică, sănătate, tehnologie și turism.

El consideră că România trebuie să se concentreze asupra domeniilor unde dispune deja de resurse, forță de muncă sau poziționare strategică.

„Aș sta în jurul competențelor care le avem și care vor fi valoroase, indiferent de ciclu economic”, spune Mitroi.

Pentru industria auto, miza devine tranziția către mobilitatea electrică, iar în tehnologie avantajul poate veni din implementarea practică a inteligenței artificiale. În sănătate, Mitroi vede potențial în intersecția dintre tehnologie și serviciile destinate unei Europe care îmbătrânește.

Capitalul privat susține noul model economic

Una dintre ideile centrale ale manifestului este trecerea de la proiecte finanțate aproape exclusiv din bani publici către structuri în care fondurile europene atrag și capital privat.

Mitroi consideră că finanțarea alternativă devine esențială pentru domenii precum tehnologia, robotica și companiile cu potențial ridicat de creștere.

„Eu cred că asta va fi the name of the game”, spune el despre finanțarea antreprenoriatului prin mecanisme parabancare și capital de risc.

Concordia propune explicit un mecanism național de blended finance, prin care resursele publice și europene sunt completate de investiții private. Organizația spune că mediul de afaceri poate contribui cu expertiză, cofinanțare și participare în consorții alături de stat, universități și cercetare.

Execuția decide rezultatul strategiei

Manifestul mută accentul de la suma atrasă la ceea ce produce efectiv finanțarea: industrii competitive, productivitate, exporturi și capacitate tehnologică.

Concordia avertizează că România nu își mai permite să urmărească doar alocările garantate, deoarece adevărata competiție se poartă pentru fondurile care se câștigă proiect cu proiect.

Mitroi susține că problema principală nu este lipsa planurilor, ci implementarea lor.

„Mi-e tare teamă că sunt sceptic în ceea ce privește, nu desenul acestei arhitecturi, ci implementarea ei”, spune profesorul.

Pentru România, următorul ciclu financiar european pune astfel presiune pe administrație, companii și mediul academic să construiască proiecte care concurează direct cu cele ale economiilor occidentale, nu doar să consume fonduri deja alocate.