• Rata șomajului în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani ajunge la 29,9% în trimestrul al doilea din 2026, în timp ce șomajul total este de 6,8%, ceea ce concentrează problema exact la intrarea în piața muncii.
• Adrian Negrescu avertizează că aproximativ 1,3 milioane de persoane din generația decrețeilor urmează să iasă la pensie, iar lipsa unei noi generații de angajați pune presiune pe sistemul de pensii și pe buget.
• Managerul Frames spune că taxele ridicate, salariile mici și lipsa programelor de calificare îi împing pe mulți tineri spre joburi slab plătite sau fără legătură cu studiile, iar efectele se transmit către consum, locuire și demografie.

Șomajul tinerilor pune presiune pe economie

Rata șomajului în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani ajunge la 29,9% în trimestrul al doilea din 2026, potrivit datelor INS, în timp ce rata totală a șomajului este de 6,8%. Problema se concentrează astfel exact la intrarea în piața muncii, într-un moment în care România se pregătește pentru pensionarea unei generații numeroase.

Adrian Negrescu, manger Frames, avertizează că aproximativ 1,3 milioane de persoane din generația decrețeilor urmează să iasă la pensie în următorii ani. Dacă tinerii intră târziu în piața muncii, lucrează în economia informală sau pleacă din țară, presiunea se transferă asupra sistemului de pensii, bugetului și competitivității economiei.

Taxele și salariile limitează accesul la joburi

Adrian Negrescu spune că dificultatea tinerilor de a intra în piața muncii ține atât de nivelul taxării, cât și de salariile reduse și de lipsa oportunităților bine plătite.

„Pentru că taxele sunt foarte mari, pentru că salariile sunt foarte mici și pentru că accesul la servicii, la un job bine plătit, este aproape imposibil pentru majoritatea din ori”, spune acesta.

În opinia sa, problema este amplificată de lipsa unei strategii coerente de calificare și recalificare în domenii unde există cerere reală pentru forță de muncă.

În acest context, accesul tinerilor la piața muncii este limitat de lipsa programelor adaptate nevoilor companiilor, iar perioada dintre terminarea studiilor și primul loc de muncă se prelungește.

Pregătirea profesională nu corespunde pieței

Negrescu atrage atenția că mulți tineri ajung să lucreze în domenii care nu au legătură cu pregătirea lor.

„Gândiți-vă că pentru majoritatea tinerilor în momentul de față să-și găsească un loc de muncă, e o adevărată misiune imposibilă”, spune acesta.

O parte dintre tineri lucrează la negru sau pe salariul minim, iar alții acceptă joburi fără legătură cu studiile. Negrescu dă exemplul studenților din informatică sau din domenii tehnice care ajung să lucreze în fast-food sau în alte activități fără legătură cu pregătirea profesională.

În lipsa unei legături mai strânse între educație și cererea angajatorilor, experiența profesională se acumulează mai greu, iar productivitatea viitoare este afectată.

Pensionările cresc presiunea asupra sistemului

Problema șomajului în rândul tinerilor depășește situația individuală a celor care nu găsesc un loc de muncă.

Negrescu avertizează că România are nevoie de o nouă generație de angajați calificați care să înlocuiască persoanele care ies la pensie.

„Va fi o bombă socială în orizontul următorilor cinci, șapte ani, când vor ieși acești oameni la pensie”, spune acesta.

Dacă numărul angajaților nu crește suficient, finanțarea sistemului de pensii este pusă sub o presiune suplimentară, deoarece contribuțiile actualilor salariați susțin plățile către pensionari.

Problema capătă astfel o dimensiune fiscală și demografică, nu doar una legată de piața muncii.

Lipsa veniturilor amână independența tinerilor

Un loc de muncă slab plătit sau lipsa unui venit stabil afectează și alte decizii economice.

Negrescu spune că tinerii fără perspective profesionale clare amână mutarea din locuința părinților, cumpărarea unei case sau întemeierea unei familii.

„Dacă tinerii nu au locuri de muncă, nu au curajul de a-și lua o chirie, de a-și lua o casă, de a-și întemeia o familie”, spune economistul.

Efectul se transmite mai departe în economie, deoarece scad cheltuielile pentru locuințe, mobilier, electrocasnice și alte bunuri și servicii.

Negrescu avertizează că, dacă România nu reușește să păstreze tinerii în țară și să le ofere perspective profesionale, „efectele economice vor fi catastrofale pe termen mediu și lung”.

Facilitățile pot susține intrarea în economie

Negrescu nu vede un singur domeniu care trebuie stimulat, ci mai multe sectoare în care economia are nevoie de tineri.

El menționează serviciile, inteligența artificială, sănătatea, educația și apărarea printre domeniile în care există nevoie de forță de muncă nouă.

Una dintre soluțiile propuse este un sistem de credite cu dobânzi foarte mici pentru tineri, care să îi ajute să își finanțeze educația și începutul vieții profesionale.

Negrescu indică și exemplul unor țări care aplică taxe mai reduse pentru studenții care lucrează, astfel încât venitul net obținut de aceștia să fie mai mare.

Pentru România, problema devine astfel una de integrare rapidă a tinerilor în economie. Fără calificare relevantă, stimulente și locuri de muncă suficient de atractive, presiunea se acumulează simultan asupra sistemului de pensii, consumului, demografiei și competitivității.