• Generația de absolvenți din 2024 este ultima care a urmat sistemul educațional fără clasa pregătitoare, potrivit unei analize realizate de Edupedu.
  • Datele analizei arată o rată în creștere a abandonului școlar în România.
  • Abandonul școlar are implicații economice semnificative.

Potrivit unei analize realizate de Edupedu, generația de absolvenți din 2024 este ultima care a urmat sistemul educațional fără clasa pregătitoare. Însă, dincolo de această particularitate, cifrele arată o realitate îngrijorătoare: circa 30% dintre elevii care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la examenul de Bacalaureat în acest an. Aceasta înseamnă că peste 60.000 de elevi au abandonat sistemul de învățământ înainte de a finaliza liceul, o creștere cu aproximativ 10.000 de cazuri față de anul precedent.

Rata abandonului școlar este în creștere

Datele evidențiază o rată îngrijorătoare a abandonului școlar în România, cu consecințe grave atât la nivel individual, cât și la nivel societal. Fiecare elev care renunță la educație reprezintă un potențial irosit, o șansă ratată de a-și dezvolta abilitățile și de a-și construi un viitor mai bun.

Abandonul școlar are, de asemenea, implicații economice semnificative. Tinerii care părăsesc sistemul educațional fără a obține o calificare se vor confrunta cu dificultăți majore în găsirea unui loc de muncă stabil și bine plătit, ceea ce poate duce la șomaj, sărăcie și excluziune socială.

Citește și

  • Sincronizarea iCloud, martor în instanță. Un bărbat dă în judecată Apple după ce soția îi descoperă infidelitatea
  • Tehnologia e la modă. Urmază o colaborare între Apple și Luis Vuitton?
  • Jeff Bezos are viziunea de a coloniza spațiul cu un trilion de oameni. Ce spun experții?

    • Titlurile zilei

    CARE-I IMPACTUL ECONOMIC?
    COPIII SEPHORA FAC DEZASTRU

     

    Fenomenul abandonului școlar este complex și are rădăcini adânci în diverse factori socio-economici, culturali și individuali. Sărăcia, lipsa de sprijin din partea familiei, problemele de sănătate mintală, discriminarea și mediile școlare neprietenoase sunt doar câteva dintre cauzele care pot contribui la decizia unui elev de a abandona studiile. 

    De asemenea, pandemia COVID-19 a adus provocări suplimentare, cu trecerea la învățarea online, care a accentuat inegalitățile în accesul la educație și a făcut mai dificilă menținerea elevilor implicați și motivați. 

    Ce soluții se pot lua?

    Abordarea acestei probleme necesită o strategie cuprinzătoare și eforturi susținute din partea tuturor actorilor implicați: autorități, școli, profesori, părinți și comunitatea în ansamblu.

    1. Investiții în educație și infrastructură: Alocarea de resurse adecvate pentru îmbunătățirea condițiilor de studiu, dotarea școlilor cu echipamente moderne și formarea continuă a cadrelor didactice. 
    2. Programe de sprijin pentru elevii dezavantajați: Implementarea de programe de mentorat, consiliere și asistență financiară pentru elevii provenind din medii defavorizate sau cu dificultăți de învățare. 
    3. Implicarea părinților și a comunității: Încurajarea unei colaborări strânse între școli, părinți și comunitate pentru a crea un mediu de sprijin și pentru a crește conștientizarea importanței educației. 
    4. Adaptarea curriculumului și a metodelor de predare: Revizuirea curriculumului pentru a-l face mai relevant și mai atractiv pentru elevi, precum și adoptarea unor metode de predare interactive și centrate pe elev. 
    5. Monitorizarea și intervenția timpurie: Dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a progresului elevilor și de identificare timpurie a semnelor de risc de abandon, pentru a permite intervenții prompte și personalizate. 

    Deși provocarea este mare, este esențial ca societatea românească să acorde prioritate combaterii abandonului școlar. Fiecare elev care rămâne în sistemul educațional reprezintă o investiție în viitorul țării și o șansă pentru o societate mai prosperă și mai echitabilă. 

    Articole relaționate