- Banca Națională a României a decis din nou menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 7% pe an.
- Este a treia şedintă de politică monetară din acest an în care BNR menține dobânda la 7%, asta după ce în 2023 au fost 7 ședințe consecutive în care rata-cheie a rămas neschimbată.
- Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare rămâne la 8% pe an, iar cea la facilitatea de depozit e păstrată la 6% pe an.
Ședință de politică monetară la BNR. Banca Națională a României a decis din nou menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 7% pe an. Consensul pieței era să scadă cu un sfert de punct procentual, la 6,75%. Dar inflația încă dă bătăi de cap. Iar BNR se așteaptă că rata anuală a inflației în decembrie 2024 să se situeze peste valoarea previzionata anterior.
Advertisment
Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare rămâne la 8% pe an. Iar cea la facilitatea de depozit e păstrată la 6% pe an. Este a treia şedintă de politică monetară din acest an în care BNR menține dobânda la 7%. Asta după ce în 2023 au fost 7 ședințe consecutive în care rata-cheie a rămas neschimbată.
Titlurile zilei
Ce a influențat decizia BNR de azi?
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2024. Document încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării descreşterii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit faţă de 2023 şi pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidenţiată în proiecţia precedentă.
Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior. Și să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei (martie 2026).
În luna februarie, BNR spunea că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare în decembrie 2024 la 4,7%. Iar la sfârșitul anului viitor la 3,5%, nivel situat la limita de sus a intervalului ţintei.
Ce scrie în comunicatul de presă?
Potrivit comunicatului de presă, „descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, a căror acțiune dezinflaționistă va slăbi însă progresiv, și mai pronunțat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior. Acestora li se alătură influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor și din descreșterea graduală a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și din restrângerea foarte lentă a excedentului de cerere agregată pe parcursul următorilor doi ani, în linie cu previziunile precedente.”
„Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.”
„Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.”