Ce ședință are BNR cu inflația? Care sunt datele care ar putea influența decizia băncii centrale astăzi

• BNR ar putea reduce în ședința de astăzi dobânda-cheie, fixată de mai bine de un an la 7%, spune Cristian Hostiuc, director editorial la ZF.
• Prețurile nu mai cresc atât de mult, iar inflația s-ar putea apropia de 5% până la final de an.
• Miercuri, INS publică datele legate de creșterea economică în T1/2024.

BNR ar putea decide reducerea dobânzii-cheie în ședința de politică monetară de astăzi, în condițiile în care inflația pare că se temperează. Acum mai bine de un an, banca centrală fixa dobânda-cheie la 7%. Acum, pragul de 6% pentru atragerea de depozite devine costisitor pentru BNR. Dar sunt și motive pentru care decizia de reducere a dobânzii de referință ar putea fi amânată.

Băncile centrale de referință în lume (FED și BCE) mai așteaptă, deocamdată. În SUA, economia merge prea bine, iar în Europa, deşi economia nu merge aşa bine, preţurile sunt încă mari.

La noi, economia ar trebui să duduie, dacă ne uităm la rezultatele publicate de principalele bănci pentru T1, spune Cristian Hostiuc.

BT, cea mai mare bancă din România, are o creștere a profitului de 35% în primele trei luni din an. Dar Ömer Tetik, CEO al băncii, spune că anul rămâne provocator, din cauza nivelului ridicat de incertitudini şi a volatilității internaţionale. „Inflaţia se dovedeşte mai rezistentă decât am fi sperat, iar creşterea economică este încă redusă.“, spune el.

Ce date ar putea influența decizia BNR?

Cum a mers economia în T1 vom vedea miercuri, 15 mai, când INS publică datele legate de creșterea PIB. Tot atunci putem evalua dacă creșterea economică poate ajunge spre 3,5% în 2024, cum anticipează Guvernul. Cifră pe baza căreia și-a făcut bugetul.

Investițiile publice în infrastructură susțin acum creșterea economică. Iar cele private stagnează sau dau înapoi. Industria încă nu și-a revenit după căderea de 5% de anul trecut. Dar indicele BCR România Manufacturing PMI arată o oarecare revenire. În aprilie trecea pentru prima dată peste 50 de puncte.

Construcțiile sau IT-ul nu pot contribui, care contribuiau în trecut la creșterea economică, acum s-au mai răcit.

Paradoxal, administraţia publică, care a ajuns la o pondere de 12% din PIB şi care duduie prin creşterile de salarii, prin creşterea investiţiilor, ar putea să facă acum diferenţa în datele statistice din T1, potrivit ZF.

Dar creșterea se face pe datorie. România este deja la limita superioară de îndatorare, cu o datorie publică de 52% din PIB, în februarie. Iar deficitul bugetar e greu de ținut în limita de 5% din PIB, din moment ce, în T1, era deja la 2%.

Un aspect optimist: bursa, care este un bun indicator al evoluţiei viitoare a unei economii, atingea vineri un nou maxim istoric. Și are un avans de 12,5% de la începutul anului.

La ora 15:00, BNR publică decizia de politică monetară. Pivotează sau rămâne pe hold?