Guvernul Marcel Ciolacu construiește bugetul pe 2025 pornind de la cheltuieli. Răzvan Botea, jurnalist ZF, pentru Aleph Business: Ciolacu a pus din pix cât a vrut

• Bugetul pe 2025 este construit pe baza cheltuielilor deja majorate în anii anteriori, iar veniturile trebuie să crească cu 16% pentru a menține deficitul la 7% din PIB.
• Totalul cheltuielilor este estimat la 802 miliarde de lei, cu un deficit de 135 miliarde, iar investițiile vor reprezenta 7,5% din PIB (aprox. 150 miliarde lei).
• Redistribuirea fondurilor aduce creșteri pentru Ministerul Mediului (+51%), STS (+50%) și Ministerul Economiei (+46%), dar scăderi pentru Ministerul Energiei (-22%), Dezvoltare (-13%) și Administrația Prezidențială (-10%).

Guvernul Marcel Ciolacu construiește bugetul pe 2025 pornind de la cheltuieli, multe deja crescute în anii anteriori, cum ar fi salariile și pensiile.

Pentru a menține deficitul la 7% din PIB, veniturile trebuie să crească cu 16% și se bazează pe o creștere economică nominală de 9%, majorarea salariului minim și îmbunătățirea colectării fiscale.

Bugetul total este estimat la 802 miliarde de lei, cu un deficit de 135 de miliarde, în scădere față de 2024. Investițiile sunt programate la 7,5% din PIB (circa 150 de miliarde de lei).

Unele ministere primesc fonduri suplimentare (Mediul +51%, STS +50%, Economia +46%), în timp ce altele pierd (Energia -22%, Dezvoltarea -13%, Administrația Prezidențială -10%).

Ce spune Răzvan Botea, jurnalist ZF, pentru Aleph Business?

„Bugetul este cea mai importantă lege dintr-un an și, automat, pentru noi jurnaliștii pe economie un eveniment anual așteptat. Democrativa, deci mai întâi Nicolae Ciucă, Premier, și Adrian Câciu, la Finanțe, cu apoi Marcel Boloș la Finanțe și Premierul Marcel Ciolacu, au avut până acum două bugete, ăsta e al treilea. Pe primele două le-au făcut praf”, spune el.

„Praf, praf. Cu niște ratări atât de mari, atât la venituri cât și la cheltuieli, de fiecare dată au subestimat cheltuielile și au supraestimat grosolan veniturile. Acum suntem în fața unui al treilea buget”, adaugă el.

Bugetul a fost publicat, dar nu este timp pentru a fi analizat

„Cifrele au fost publicate azi noapte undeva în jurul orei unsprezece. Sigur că între timp s-a mai dormit și nu sunt foarte bine analizate în profunzime, nici nu vom avea timp. Noi jurnaliștii, cu atât mai puțin specialiștii, nu avem timp să analizăm în profunzime cifrele pentru că sâmbătă dimineață bugetul va fi adoptat în ședința de Guvern și după aceea va pleca la Parlament spre votul final”, spune Botea.

„Deci nu vom avea niște șanse bune ca să îl vedem în profunzime. Încercăm, sigur, să ne dăm seama de ce se întâmplă acolo. Este un buget care pleacă de la nevoia de cheltuieli, care pleacă de la nevoia de deficit bugetar”, adaugă jurnalistul.

Care este modul de construire a bugetului?

„Deci asta mi se pare fabulos. Ei s-au uitat și au spus: am promis Comisiei Europene că facem un deficit de 7% din PIB. Bun, atunci hai să vedem ce cheltuieli avem. Astea sunt cheltuielile. Nu putem să tăiem mai mult la cheltuieli, rămânem așa. Bun, și atunci, ca să ajungem la deficitul de 7%, ne trebuie veniturile astea.

A trebuit să punem acolo că le facem. Că pe pix nu îl doare. Tu pui din pix cât vrei tu”, spune Botea.

Care sunt întrebările legate de veniturile estimate?

„Am întrebat oficiali. Ieri am tot încercat să întreb oficiali de la Ministerul de Finanțe. De unde creșterea asta de 16%? De unde, dacă PIB-ul nominal ție crește cu 9%? Pentru cine nu știe, creșterea de venituri bugetare se face tot timpul conform creșterii PIB-ului nominal.

Creșterea PIB-ului nominal înseamnă creșterea reală a PIB plus inflație. În mod normal, cam așa se consideră. În ritmul în care crește economia și cresc prețurile, ar trebui să se transfere în venituri bugetare”, spune el.

„Dacă economia crește nominal cu 10%, veniturile bugetare trebuie să crească cu 10%. Noi avem o creștere nominală a PIB în 2025 cam de 9%. Și asta tot întrebam. Dacă tu ai creșterea nominală de PIB de 9% și ți-ai bugetat venituri de 16%, cum faci tu cu restul de 7%? Că vin o parte din creșterea fondului de salarii brut, pentru că ei transferă niște facilități fiscale, nu se mai aplică acele facilități fiscale pentru IT, construcție și așa mai departe, și justifică creșterea fondului salarial brut și de acolo o creștere spectaculoasă la venituri. Nu știu, eu personal nu cred. Chiar nu cred”, adaugă Botea.

Jurnalistul face o comparație cu mediul privat

„Ce s-ar întâmpla dacă un manager, un CEO de companie, ar spune că face încasările astea, și-ar face mai puține încasări, apoi ar spune că face cheltuieli astea, și-ar face cu 40% mai multe cheltuieli. Ce s-ar întâmpla acolo?”, spune Botea.

Care sunt consecințele asupra economiei și cetățenilor?

„Mai mult decât atât la noi, vedem și consecințe ale acestui fapt. Pe lângă împrumuturile noastre, că lumea nu prea știe, nu prea are percepția că Ciolacu și acum Tanzcos Barna, de fapt, îi administrează banii lui”, spune Botea.

„Noi, în general, spunem că e bugetul statului, bugetul Guvernului, ca și cum nu ar fi banii mei, dar sunt banii tăi. Și, pe lângă implicațiile directe pentru noi, vedem, iată, agențiile de rating, care acum încep să ne penalizeze. Dacă derapajul bugetar va continua și în 2025, cu siguranță ajungem în junk, cresc dobânzile și ne cresc și nouă celor care avem credite și nu avem nicio legătură în a manageria niciodată bugetul.

Deci, vin și creează consecințe absolut directe asupra buzunarului nostru. Deja au venit, dar nu le știm. O să mai vină, din nou, poate nu o să le știm”, adaugă el.

Nimeni nu își asumă nicio responsabilitate

„Nu vedem nicio demisie. Vedem o decuplare totală, din nou, a deciziei de responsabilitate.

Ciolacu decide, e foarte ok, el a pus din pix cât a vrut, că nu a ieșit sănătate, nu e nicio problemă”, conchide Botea.