Rezultatele financiare din 2020 ale tuturor companiilor din România arată că, faţă de 2019, firmele şi-au majorat profiturile şi şi-au menţinut relativ constante vânzările, scrie Ziarul Financiar.

În acelaşi timp, şi-au redus semnificativ efectivele de angajaţi şi nu au majorat salariile mai mult decât le impunea legea, prin creşterea salariului minim.

Astfel, cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a ajuns la 1.764 mld. lei, în scădere cu 3% faţă de anul 2019, în timp ce efectivul de personal a scăzut cu 180.000 de persoane în aceeaşi perioadă (-4%), ceea ce a dus la o creştere a productivităţii per angajat cu 1,5%, în ciuda pandemiei. Totodată, în 2020 firmele din România au marcat un profit cumulat de 153 de miliarde de lei, în creştere cu 3% faţă de 2019.

Titlurile zilei

POATE A.I. SĂ CREASCĂ PRODUCTIVITATEA COMPANIILOR?
CE-L REȚINE PE ANTREPRENORUL ROMÂN?
NVIDIA RAPORTEAZĂ PESTE AȘTEPTĂRI
BITCOIN E LA ALL TIME HIGH
CHATBOT-UL DĂ LECȚII MEDICILOR
DOJ CERE SEPARAREA CHROME DE GOOGLE

În acelaşi timp, salariile angajaţilor au crescut, în medie, cu 7% în 2020 faţă de 2019, fix cu nivelul cu care a crescut salariul minim pe economie, conform ordonanţei date de guvern. În plus, chiar dacă inflaţia a fost mai mică în 2020 – de 2,6%, faţă de peste 10%, cât e acum -, aceasta a anulat o parte din „bunăstarea“ resimţită de angajaţi prin creşterea salariului minim.

Ramona Jurubiţă, country managing partner al firmei de audit şi consultanţă KPMG, spune că rezultatele firmelor au fost influenţate de modul de lucru din pandemie, care a dus la o eficienţă pe termen scurt, dar şi de măsurile de redresare a economiei, cum a fost şomajul tehnic.

„Ceea ce angajatorii vor avea nevoie să urmărească sunt efectele pe termen lung ale acestui mod de lucru şi ale sustenabilităţii eficienţei (…). Dilema creşterii salariilor vine în contextul unor presiuni multiple pe care angajatorii le au: pe de o parte din perspectiva pieţelor de desfacere şi a puterii de cumpărare a propriilor bunuri şi servicii şi pe de altă parte, urmare a şocurilor pe lanţurile de aprovizionare şi creşterii costurilor cu materiile prime. Şi, ca în orice dilemă, nu trebuie căutată o soluţie, ci trebuie făcută o alegere“, a spus Ramona Jurubiţă de la KPMG.

În contextul unei inflaţii de 10% în mar­tie 2022 şi al reticenţei firmelor de a ma­jora salariile angajaţilor, oamenii sunt din ce în ce mai nemulţumiţi, pentru că trebuie să-şi sacrifice nivelul de trai, întrucât muncesc mai mult şi câştigă, în realitate, mai puţin.

Datele Registrului Comerţului arată că, în 2020, cifra de afaceri a tuturor com­pa­niilor din România a ajuns la 1764 mld. lei, în scădere cu 3% faţă de anul 2019, în timp ce efectivul de personal a scăzut cu 180.000 de persoane în aceeaşi perioadă (-4%), ceea ce a dus la o creştere a produc­tivi­tăţii per angajat cu 1,5%, în ciuda pandemiei. Astfel, un angajat român a avut o produc­tivitate (calculată ca cifra de afaceri/ nu­mărul mediu de angajaţi) de peste 415.000 lei în 2020. Iar productivitatea crescută, cu­mulată cu menţinerea relativ la acelaşi nivel a vân­zărilor şi cu o scădere a efecti­ve­lor de sala­riaţi, a condus la o creştere a profiturilor.

În 2020 cele peste 800.000 de firme din România au marcat un profit cumulat de 153 de miliarde de lei, în creştere cu 3% faţă de 2019. În acelaşi timp, salariile angajaţilor au crescut, în medie, cu 7% în 2020 faţă de 2019, fix cu nivelul cu care a crescut salariul minim pe economie, conform ordonanţei date de guvern.