• Testul de educație financiară BCR arată că românii obțin în medie 7,53 răspunsuri corecte din 12, echivalentul unei note de 6,28, iar doar 3% răspund corect la toate întrebările.
• Doar 15% dintre români înțeleg relația dintre dobânzi și prețul obligațiunilor, în timp ce 47% înțeleg efectul inflației asupra banilor păstrați cash, sub media europeană de 65%.
• Adrian Asoltanie spune că diferența dintre încrederea oamenilor și nivelul lor real de pregătire financiară crește vulnerabilitatea, iar o parte importantă a populației nu s-ar descurca nici măcar o lună fără venit activ.

Românii își supraestimează cunoștințele financiare

Patru din zece români spun că au cunoștințe financiare ridicate sau foarte ridicate, însă testul de educație financiară BCR, format din 12 întrebări, arată un nivel semnificativ mai redus al cunoștințelor reale. Scorul mediu al românilor ajunge la 7,53 răspunsuri corecte, echivalentul unei note de 6,28 din 10. Doar unul din cinci participanți răspunde corect la cel puțin 10 întrebări, iar toate cele 12 răspunsuri sunt date corect de doar 3% dintre respondenți.

Rezultatele testului BCR scot în evidență și diferența dintre percepția oamenilor asupra propriilor cunoștințe și nivelul măsurat efectiv. Dintre cei care spun că au cunoștințe financiare foarte ridicate, doar 12% trec pragul de 10 răspunsuri corecte, iar scorul lor mediu este de 7,2. Cei care își evaluează cunoștințele drept medii obțin un rezultat mai bun, de 7,9 răspunsuri corecte.

Încrederea depășește nivelul real de cunoștințe

Adrian Asoltanie, trainer financiar, spune că diferența dintre autoevaluarea respondenților și rezultatele testului BCR ilustrează foarte bine sindromul Dunning-Kruger.

„Cu cât te pricepi mai puțin la un lucru, cu atât ești convins că știi foarte bine acel lucru”, spune Asoltanie.

El compară acest comportament cu situațiile în care oamenii contestă specialiști din domenii în care nu au experiență directă, de la sport și medicină până la educație.

În zona financiară, nivelul real de pregătire este adesea supraestimat, iar deciziile pot fi luate pe baza unei încrederi care nu este susținută de cunoștințe solide.

Testul BCR arată lacune la obligațiuni

Doar 15% dintre români știu că prețul obligațiunilor scade atunci când dobânzile din piață cresc. Acesta este cel mai slab rezultat înregistrat în test, iar media europeană ajunge la 20%.

În cazul inflației, rezultatele sunt mai bune, dar rămân sub media Uniunii Europene. 47% dintre români înțeleg că, dacă păstrează banii cash într-o perioadă în care prețurile cresc, puterea de cumpărare se reduce. La nivel european, proporția ajunge la 65%.

Rezultatele testului arată astfel că relația dintre dobânzi, obligațiuni, inflație și puterea de cumpărare nu este încă bine înțeleasă de o mare parte a populației.

Românii recunosc mai bine riscurile de fraudă

Testul BCR arată rezultate mai bune atunci când întrebările vizează situații practice și riscuri imediate.

82% dintre respondenți știu cum să reacționeze la o tentativă de fraudă online, 85% înțeleg cum poate influența aprecierea euro prețurile, iar 77% înțeleg efectele inflației asupra economiilor.

Astfel, riscurile concrete sunt identificate mai ușor decât mecanismele financiare abstracte, precum relația dintre dobânzi și obligațiuni.

Rețelele sociale influențează educația financiară

Asoltanie atrage atenția asupra modului în care oamenii își aleg sursele de informare financiară.

El spune că o parte importantă din public consumă informații de pe platforme precum TikTok și că reacțiile la conținutul financiar diferă puternic în funcție de nivelul de educație al comunității.

„Dacă vreau să-mi iau o porție zdravănă de înjurături, fac o postare pe TikTok”, spune trainerul financiar.

Acesta spune că același tip de conținut primește reacții diferite pe platforme precum LinkedIn, unde publicul este, în opinia sa, mai educat și mai receptiv la argumente.

Lipsa economiilor crește vulnerabilitatea financiară

Asoltanie leagă nivelul redus de educație financiară de lipsa rezervelor și de vulnerabilitatea gospodăriilor.

„O bună parte din populație nu s-ar descurca o lună de zile, măcar dacă ar rămâne fără job sau fără venitul activ”, spune acesta.

El consideră că România rămâne într-o poziție slabă din perspectiva educației financiare și că această situație reduce capacitatea populației de a face față șocurilor economice.

Într-un asemenea context, siguranța financiară este afectată de lipsa economiilor și de nivelul redus al pregătirii, iar o pierdere temporară a venitului poate produce rapid dificultăți majore pentru numeroase gospodării.