Felix Lucian Căprariu, președinte, PIMM B-IF: Sperăm în 2025, prin prisma schimbării aparatului prezidențial și o constantă în dialogul cu sectorul IMM, să ducă la o creștere a volumului de export din zona IMM

• În 2024, doar 1,16% dintre firmele mici și mijlocii exportă.
• Sub 2% dintre IMM-uri (1,16%) sunt implicate în activități de export.
• Deficitul comercial depășește 33 de miliarde de euro în 2024.
• Din cele 399.286 IMM-uri, doar 4.628 au exportat în 2024.
• Microîntreprinderile (82% din total): doar 0,62% au exportat.
• În 2023, 1,14% dintre firme au exportat, 3,24% au importat.
• Analiză este realizată de Clever News Center pe baza datelor Termene.ro.

În 2024, doar 1,02% din cele 482.630 de firme din România vând produse sau servicii în afara țării, iar 2,99% importă. Situația e și mai gravă în rândul IMM-urilor, care reprezintă peste 82% din total: 1,16% fac exporturi și 3,47% importuri, arată o analiză Clever News Center pe baza datelor Termene.ro.

Microîntreprinderile domină numeric, dar doar 0,62% dintre ele exportă. Firmele mari, deși sub 0,1% din total, sunt cele mai active în schimburile internaționale: 58% exportă și 82% importă. În același timp, România înregistrează un deficit comercial uriaș: peste 33 de miliarde de euro.

Exporturile sunt dominate de marile companii, în timp ce microîntreprinderile și firmele mici rămân blocate pe piața internă. Lipsa unei strategii naționale de susținere a exporturilor pentru IMM-uri agravează problema.

Ce spune Felix Lucian Căprariu, președinte, PIMM B-IF?

„Nu putem spune că ar fi niște bariere. Cred că, dacă ne uităm în ultimii 10 ani la modalitatea de promovare a sectorului intreprinderilor mici și mijlocii de către aparatul guvernamental și prezidențial, o să ne dăm seama foarte clar care este motivația pentru care nu identificăm o creștere a exportului din zona intreprinderilor mici și mijlocii.

Atâta timp cât zona aceasta de promovare este precară și nu reușim să aducem în față, față de cei interesați, producția pe care o realizăm pe partea aceasta de intreprinderi mici și mijlocii, din păcate, nu vom vedea o creștere substanțială.

Ne uităm exact la forma pe care delegațiile statului român le-a avut în perioada ultimilor 10 ani pe tematica de intreprinderi mici și mijlocii.

Ne uităm la abordarea pe care o are Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, luând în calcul că programul de susținere pentru participarea la târgurile internaționale este destinată mai mult intreprinderilor mari și nici de cum capacității financiare pe care poate să o susțină sectorul intreprinderilor mici și mijlocii.

Și toate aceste lucruri pe care le identificăm pot să ducă clar la un rezultat de lipsă de creștere a exportului. O abordare mai clară pe relația de susținere a sectorului privat pe export trebuie să înceapă prin schimbarea acestei tradiții de participare. Și vă dau un exemplu. Dacă ne uităm la programul de promovare al misiunilor economice în 2025 propuse, o să identificăm că avem 18 misiuni propuse. Toate sunt cu marea majoritate în Statele Unite. Cu toate acestea, noi exportăm cel mai mult în Germania, în Italia, în Franța, în Ungaria, Bulgaria.

Deci, abordarea e un pic ciudată din partea Guvernului și a acestei agenții prin prisma faptului că zona de interes pe export este în Europa nicidecum în Statele din afara Uniunii Europene. Totodată, sectorul privat din categoria IMM nu are o putere financiară atât de substanțială încât să susțină exporturi masive pentru Statele Unite. Și, ca atare, ne dăm seama că această politică guvernamentală nu este destinată sectorului intreprinderilor mici și mijlocii. Ăsta e un aspect.

Al doilea aspect este cel legat de participarea pe târguri pe capitalurile proprii. Din păcate, capacitatea aceasta este redusă prin prisma faptului că nu avem suficiente date privitoare la cum putem participa pe bugete proprii și deductibilitatea fiscală a acestor cheltuieli. E important să abordăm acest dialog constant cu Ministerul de Finanțe pentru a putea susține.

Și, nu în ultimul rând, discutăm de prezența atașaților economici ai guvernului în statele membre și în afara Uniunii Europene și mecanismul de promovare al sectorului intreprinderilor mici și mijlocii. Dialogul acesta nu duce decât la o creștere substanțială a exportului din sectorul privat și o întoarcere a balanței de import-export a României în favoarea României. Acel deficit de 33 de miliarde, într-adevăr, este generat pentru anul 2024.

Sperăm în 2025, prin prisma schimbării aparatului prezidențial și o constantă în dialogul cu sectorul IMM, să ducă la o creștere a volumului de export din zona IMM. Strategia, dacă nu are un buget în spate, din păcate, nu are o valoare. Propunem alocarea de bugete pentru promovare, participare constantă la toate târgurile, participare, în special, în zona europeană pe târgurile și misiuni economice pentru așa ceva, în care să fie cooptate intreprinderile din sectorul IMM. Altfel, avem strategii, avem programe, dar toate realizate, ca în 2024, pe credite bugetare.

Realmente, noi privații consumăm și așteptăm banii din bugetul de stat să fie relocați. Nu avem decât o singură cerință. Prioritizată zona de susținere a produselor românești realizate din partea aceasta de IMM, prin susținere financiară și fiscală. Altfel vom rămâne în aceeași situație ca în 2023 și 2024”, spune el.