Mierea românească bate Manuka 550. Mircea Oroian, decan, FIA Suceava: Statul ar trebui să fie un agent care să faciliteze intrarea apicultorilor pe piață mult mai puternic decât în prezent

• 250 de grame de Manuka 550 costă 274 de lei.
• 500 de grame de Manuka 550 costă 586 de lei.
• Un kilo­gram de Manuka 550 costă mai mult de 1.000 lei.
• Un kilogram de miere de mană costă până în 100 de lei.
• România este al doilea cel mai mare crescător de albine din UE.
• România este unul dintre cei mai mari producă­tori din UE.
• România are 2,3 mil. stupi și producție de 30.000 tone de miere.
• INS: În 2024 exportăm 11.200 tone miere, în valoare de 35 mil. €.
• Mierea românească de calitate este exportată în vestul Europei.
• HoReCa din România importă miere de calitate inferioară din alte ţări.
• Mircea Oroianu, FIA Suceava: Suntem sub media europea­nă la consum.
• Mircea Oroianu, FIA Suceava: Consumul din România nu este foarte ridicat.
• Proiectele de cercetare implică costuri ridicate.
• Kiturile de reactivi pentru a compara tipurile de miere trec de 10.000 €.

În urma unei cercetări, mierea românească de mană depăşeşte Manuka 550 în testele antibacteriene.

„Rezultatele noastre din cercetare au dovedit că mierea de mană are o activitate antibacteriană mai ridicată chiar decât Manuka 550” spune, Mircea Oroianu, decanul Facultăţii de inginerie alimentară din cadrul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava.

Un kilo­gram de Manuka 550 costă mai mult de 1.000 lei, în timp ce un kilogram de miere de mană costă până în 100 de lei, de zece ori mai puţin. România este al doilea cel mai mare crescător de albine din UE, după Spania, şi unul dintre cei mai mari producă­tori, cu 2,3 mil. stupi și o producție de aproximativ 30.000 de tone de miere.

În 2024 exportă 11.200 de tone de miere, în valoare de 35 mil. €, arată datele INS. Mierea românească de calitate este exportată în vestul Europei, ceea ce ajută la echilibrarea balanţei economice, dar, domeniul HoReCa din România importă miere de calitate inferioară din alte ţări.

Ce spune Mircea Oroian, decan, FIA Suceava, pentru Aleph Business?

Ce investiții ar fi necesare pentru crearea unui brand românesc de miere, comparabil ca notorietate cu Manuka, și care ar fi pașii de implementare a unei astfel de strategii?

„Noi, aici, la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, am testat mierea din regiunea noastră, din zona Bucovina, iar, noi considerăm că această zonă, Bucovina, deja are un brand. De-a lungul anilor, cred că, în ultimii 20 de ani, autoritățile locale au investit sume foarte importante pentru a promova Bucovina ca și destinație turistică.

Noi dorim să facem un alt pas, să promovăm Bucovina ca și sursă de produse apicole de calitate. Aici ne referim la mierea de mană, respectiv mierea polifloră montană. Din păcate, apicultorii sunt oameni de afaceri mici. Nu au în spate o putere financiară ridicată, astfel încât să poată face toți pașii, astfel încât produsul lor să ajungă în lanțurile mari de magazine din țară sau din străinătate. Și cred că statul ar trebui să fie un agent care să faciliteze intrarea acestora pe piață mult mai puternic decât în prezent”, spune el.

Care sunt principalele piețe externe din afara UE unde mierea românească ar putea fi poziționată ca produs și ce bariere de acces există în prezent?

„Mierea românească, în prezent, se vinde în Uniunea Europeană, în multe țări. Mulți apicultori din zona Sucevei și din România exportă în Germania, în Marea Britanie, în Franța. Dar, cred că dacă vom dezvolta un brand de produs premium, putem ataca piețe cum ar fi Japonia, Statele Unite, Canada, chiar și țările din Golf. Toate aceste țări sunt țări al căror PIB pe cap de locuitor este ridicat și și-ar putea permite un produs al cărui preț va fi mai ridicat. Dar, pentru a ajunge consumatorul de acolo în contact cu produsul din România ar trebui ca produsul să fie promovat astfel încât calitățile sale nutriționale, dar și terapeutice, să fie cunoscute de consumatori.

Dar, pentru a intra pe piață, produsul trebuie să treacă prin anumite certificări. Adică, dacă ne referim la țările din Golf, vor dori o certificare halal. Dacă mergem în zona americană, în Statele Unite, trebuie verificate certificările pe care le solicită administrația pentru alimente și medicamente. Adică, se existe o perioadă de documentare ca să vedem ce dorește fiecare piață, care sortiment este mai plăcut în țări. Pentru că, în România, deși noi considerăm că mierea de mană și mierea polifloră montană au calități terapeutice deosebite, cea mai consumată este mierea de salcâm. Așa că, trebuie făcut un studiu de piață să vedem ce doresc americanii sau cei din Golf, respectiv japonezii, ci nu știu, chiar și chinezii, și apoi să lucrăm în această direcție. Dar, cum spuneam și înainte, apicultorii nu reprezintă niște oameni de afaceri cu resurse financiare ridicate. Ei ar trebui să se asocieze, să creeze cooperative sau asociații de profil și, ulterior, aceste asociații să reprezinte legătura dintre apicultor și consumatorul final”, adaugă el.