- Moody’s menține ratingul României la BAA3.
- Moody’s scade perspectiva la „negativă”.
- Moody’s estimează un deficit bugetar de 7,7% din PIB în 2025.
- Datoria publică va urca la 59,3% din PIB în 2025, și la 62,7% în 2026.
- Ratingul riscă să fie retrogradat la „nerecomandat pentru investiții”.
- Grecia, care acum 10 ani era în faliment, este acum recomandată investițiilor.
- Fitch estimează un deficit de 7,5% în 2025 și de 6,8% în 2026.
Agenţia de evaluare Moody’s păstrează ratingul României la nivelul „Baa3″, dar schimbă perspectiva de la „stabilă” la „negativă”. Schimbarea arată riscul deteriorării situaţiei fiscale a ţării în absenţa unor măsuri suplimentare de consolidare bugetară, potrivit marketscreener.com.
Advertisment
Moody’s estimează că deficitul bugetar va rămâne ridicat, la 7,7% din PIB în 2025, ceea ce ar duce datoria guvernamentală la 68,5% din PIB până în 2028. Agenţia prognozează că datoria publică va creşte la 59,3% din PIB la sfârşitul lui 2025 şi la 62,7% din PIB în 2026, de la 48,9% în 2023.
Pentru îmbunătăţirea situaţiei, România trebuie să implementeze reforma fiscală promisă în PNRR, deşi efectele s-ar vedea abia din 2026, mai adaugă Moody’s. În timp ce noi pierdem teren, Grecia, care acum 10 ani era în colaps, este acum recomandată pentru investiții.
Titlurile zilei
Ce spune Cristian Hostiuc, director editorial, Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?
Ce impact are decizia Moody’s asupra investițiilor din România, asupra investitorilor străini din țara noastră, asupra mediului de business local și asupra dobânzilor?
„În primul rând, nu are niciun impact, pentru că era de așteptat ca și Moody’s să schimbe calificativul, față de România, de la stabil la negativ, așa cum au făcut-o și Standard & Poor’s și Fitch. Deci, deciza era așteptată.
Doi, din punct de vedere economic, nu are niciun impact acum.
Trei, are în continuare impact pe dobânzi, adică România va plăti cel puțin până la mijlocul anului dobânzi mari la lei și la euro, ca să se finanțeze. De fapt, ca Guvernul Ciolacu să se finanțeze, să găsească bani pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a reșalona datoria publică internă”, spune Fini.
Ce determină Moody’s să ia o astfel de decizie?
„În primul rând, situația finanțelor publice. Dacă, într-un fel sau altul, am scăpat, cel puțin pentru moment, de situația politică, adică am avut această incertitudine legată de apariția lui Călin Georgescu, acum, principala problemă rămâne cea fiscală, adică avem în continuare un deficit bugetar foarte mare, rezultatele execuției bugetare la ianuarie sunt proaste și la orizont nu pare să avem vreun pachet fiscal care să ducă la o îmbunătățire a situației finanțelor publice.
Adică, în continuare vom avea un deficit bugetar foarte mare. Noi trebuie să ajungem cu deficitul bugetar pentru acest an la 7% din timp. Moody’s spune că avem 7,7%, dar și așa mă îndoiesc. Adică, Guvernul Ciolacu nu ia nicio măsură, în continuare, cheltuielile bugetare sunt foarte mari, nu vedem restructurare bugetară, iar economia nu știu dacă este în cea mai bună formă, astfel încât nivelul de taxe și de impozite să fie adecvat”, adaugă Fini.
Ce măsuri ar trebui să ia Guvernul ca România să nu ajungă în poziția de junk?
„În primul rând, reducerea cheltuielilor bugetare. Nu te poți aștepta la o creștere a veniturilor bugetare în lipsa unor măsuri fiscale. Repet, economia nu merge chiar atât de bine, pentru că toată lumea, mulți investitori, așteaptă rezultatul alegerilor, înainte să dea drumul la investiții.
Avem în continuare, și datele lunare arată că avem probleme cu comerțul exterior, adică importurile sunt mai mari decât exporturile, ceea ce reduce din creștere economică.
Nu vedem măsuri din partea Guvernului de ținere sub control a cheltuielilor bugetare. Și de abia a început anul și toată lumea, tot personalul bugetar este nemulțumit și cere majorări salariale. Situația nu este cea mai bună”, spune Fini.