E deficit de soluții? Victor Iancu, partener și lider al departamentului de Strategie la EY România, pentru Aleph Business: Anul 2025 este special din foarte multe puncte de vedere

• Deficitul bugetar ajunge la 7,12% din PIB după primele 11 luni din 2024.
• Percepția că datoria publică este încă sub media UE reduce urgența reformelor fiscale și structurale necesare.
• Guvernul susține că va menține deficitul fără creșteri de taxe, dar analiștii estimează că acest lucru nu va fi posibil.

România se află într-o situație dificilă. Deficitul bugetar ajunge la 7,12% din PIB după primele 11 luni din 2024, cu 71% peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2023. Deficitul comercial la bunuri crește cu 17,7%, și atinge 30 de miliarde de euro.

Dezechilibrele existente aduc riscuri. Inflația urcă, ratele dobânzilor se măresc, iar moneda națională pierde din valoare. Investitorii privesc cu reținere economia, ceea ce influențează costul împrumuturilor și poziția firmelor românești pe piețele externe.

Victor Iancu, partener și lider al departamentului de Strategie la EY România, atrage atenția asupra efectelor posibile: scăderea încrederii în economie, instabilitate socială, dificultăți politice. Deciziile luate acum devin necesare pentru evitarea unei crize profunde.

Ce spune, Victor Iancu, partener și lider al departamentului de Strategie la EY România, pentru Aleph Business:

Mai există spațiu fiscal în opinia guvernanților în acest moment, în timp ce deficitele gemene continuă să se adâncească? Ce riscă România cu această percepție?

“Depinde de ce parte a baricadei te așezi. Apropo, dacă mai există sau nu mai există spațiu fiscal. Percepția este că există spațiu fiscal, pentru că datoria publică a României, care, deși se situează la un maxim istoric, a depășit 50% din BIP, rămâne totuși sub media Unii Europene.

Este semnificativ mai mică decât altor țări care au trecut prin crize, Grecia, de exemplu. Și chestia asta oferă această senzație că există spațiu fiscal, chiar dacă deficitele se adâncesc. Ideea e că există un risc major al acestei percepții, conform că nivelul datoriei e gestionabil.

Și riscul este că reduce presiunea implementării de reforme fiscale și, mai ales, structurari relevante și urgente. Asta este riscul. Sigur că există spațiu, dar întrebarea este ok.

Acest spațiu ne dă un orizont de timp. Reformele fiscale și structurale sunt necesare și sunt urgente. Aici este, de fapt, pericol. Acest sentiment al urgenței.“

Cum vedeți, performanța PIB-ului în anul 2025?

“Având în vedere măsurile de austeritate, pentru că, dacă ne uităm foarte atent, ele nu sunt chiar în acea zonă.

Se vrea a avea efectul încetinirii consumului, bineînțeles pentru a stabiliza și această parte de inflație, dar scăzând consumul, știm foarte bine că noi, PIB-ul în România, peste 70% este format de consum. Va impacta cu siguranță și creșterea PIB-ului. Nu cred că va fi atât de dramatic pe cum se anunță, dar cu siguranță va fi un impact.

Ideea este că, dacă m-ați fi întrebat chestia asta anul trecut sau anii precedenți, bucuros aș fi intrat într-o dezbatere mai largă. Dar anul 2025 este special din foarte multe puncte de vedere. Dincolo de ceea ce se întâmplă economic la noi și deficitele disputate.

Uitați-vă că, astăzi la Viena, zilele astea la Viena, creditorii românii și investitorii străini se uită foarte atent și cu îngrijorare la ce se întâmplă în România. Uitați-vă că peste ocean vine o administrație care va începe foarte probabil niște negocieri foarte dure din perspectiva introducerii barierelor tarifare. Lucru care va impacta și Uniunea Europeană și implicit și România.

Avem un conflict la granițe care se va încheia, nu se va încheia. Sunt niște aspecte cu totul și cu totul speciale în anul 2025 care vor influența modul în care economia va evolua.“

De unde poate lua guvernul bani dacă nu mărește taxele și impozitele anul acesta?

Ministrul de Finanțe și premierul Marcel Ciolacu oferă asigurări ferme că România va respecta ținta de deficit de 7% în 2025, fără creșteri de taxe și impozite în acest an. Declarațiile oficiale transmit un mesaj de stabilitate, dar realitatea economică ridică semne de întrebare.

O analiză recentă realizată de Erste Bank, care deține BCR, sugerează că măsurile adoptate până acum nu sunt suficiente pentru a acoperi în totalitate deficitul. Potrivit lui Dascălu de la BCR, rămâne un gap de 0,8-1% care trebuie acoperit. În aceste condiții, scenariul unei majorări de taxe rămâne posibil, chiar dacă guvernul evită să îl confirme. Erste vede aceste creșteri de taxe și impozite după alegerile prezidențiale din mai.

“Făcând propriile analize, tind mai degrabă să cred a doua variantă, că ceea ce avem astăzi din perspectivă măsuri de austeritate nu vor putea acoperi, într-adevăr, deficitul astfel încât să se încadreze în ținta pe care și-a propus-o. Mai degrabă și eu sunt de aceiași părere”, spune Victor Iancu