- Un nou studiu arată că cei care stau treji până târziu au obținut un scor mai bun la testele de inteligență, raționament și memorie.
- Studiul a fost realizat pe 26.000 de respondenți.
- Este dovedit faptul că a sta până târziu ar putea fi benefic pentru puterea creierului nostru.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Imperial College London schimbă credința populară că „pasărea de dimineață” este mai inteligentă și are o memorie mai bună. Conform acestei cercetări, persoanele active noaptea ar putea avea, de fapt, funcții cognitive superioare celor matinale, redefinind astfel percepția noastră asupra productivității și inteligenței.
Advertisment
Ce mai arată noul studiu?
Studiul analizează date de la peste 26.000 de participanți din studiul UK Biobank. Cercetătorii au descoperit că indivizii care se identifică drept „bufnițe de noapte” sau tipuri „intermediare” au demonstrat funcții cognitive superioare comparativ cu persoanele matinale. Această constatare contrazice stereotipurile legate de cei care stau treji până târziu, sugerând că ar putea exista beneficii cognitive neașteptate asociate cu acest stil de viață.
Dr. Raha West, autorul principal al studiului, subliniază importanța echilibrului între înclinațiile naturale de somn și durata optimă a acestuia pentru menținerea unei funcții cerebrale sănătoase. Studiul a arătat că persoanele care dorm între 7 și 9 ore pe noapte au obținut cele mai bune rezultate în testele cognitive.
Interesant este că tendința de a sta treaz până târziu a fost puternic asociată cu creativitatea. Figuri renumite din industria artelor și muzicii, precum Toulouse-Lautrec, Joyce, Kanye West și Lady Gaga, sunt cunoscute pentru obiceiurile lor nocturne. Acest lucru sugerează o posibilă legătură între activitatea nocturnă și potențialul creativ sporit.
Ce trebuie să ai în vedere
Cu toate acestea, experții avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Jacqui Hanley de la Alzheimer’s Research UK subliniază necesitatea unei înțelegeri mai cuprinzătoare a modului în care preferințele de somn influențează funcțiile cognitive. De asemenea, Jessica Chelekis de la Universitatea Brunel din Londra atrage atenția asupra limitărilor studiului, cum ar fi absența factorilor precum nivelul de educație și momentul zilei în care au fost efectuate testele cognitive.
Acest studiu deschide noi perspective asupra relației dintre tiparele de somn și performanța cognitivă. Deși rezultatele sunt promițătoare pentru „bufnițele de noapte”, este important să reținem că sănătatea cerebrală optimă depinde de un echilibru între preferințele naturale de somn și o durată adecvată a acestuia. Pe măsură ce cercetările în acest domeniu avansează, s-ar putea să fie nevoie să ne reconsiderăm abordarea față de programele de lucru și educație pentru a valorifica mai bine potențialul cognitiv al fiecărui individ.