Federația Industriei Hoteliere din România trimite o scrisoare deschisă către Guvern pentru salvarea turismului

• Federația Industriei Hoteliere din România solicită Guvernului adoptarea unor măsuri pentru susținerea turismului.
• FIHR propune soluții precum alocarea unui buget pentru promovare, înființarea unui OMD și actualizarea legislației.
• FIHR avertizează că, fără implementarea măsurilor, turismul românesc riscă să rămână un sector subdezvoltat.

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) transmite o scrisoare deschisă către Guvernul României, în care solicită adoptarea unor măsuri urgente pentru a preveni declinul turismului românesc. FIHR, o organizație cu o istorie de 34 de ani în reprezentarea intereselor hotelierilor din România, atrage atenția asupra efectelor negative pe care le vor avea măsurile fiscale propuse prin „ordonanța trenuleț” în lipsa unor politici publice care să sprijine dezvoltarea sectorului turistic.

România, deși posedă un potențial turistic vast, se situează la coada clasamentului în regiune din cauza lipsei de investiții publice, legislației neactualizate și a promovării internaționale. În timp ce alte țări precum Bulgaria, Ungaria sau Croația obțin rezultate vizibile prin politici bine structurate, România rămâne în urmă. Deficitul comercial din turism continuă să crească, atingând în 2023 valoarea de 3,694 miliarde de euro, conform datelor BNR.

Care sunt propunerile FIHR?

1.  Alocarea unui buget anual de promovare a României ca destinație turistică în cuantum de 10% din sumele economisite din eliminarea voucherelor de vacanță (cu un impact semnificativ de până la 30% din piață), pentru a înlocui deficitul de turism intern creat și pentru atragerea de turiști străini, ducând, astfel, și la o diminuare a deficitului comercial din domeniu

2. Actualizarea legislației care să permită realizarea de bugete multianuale, fără de care în fiecare an participarea la evenimentele de început de an (târguri internaționale sau alte manifestări sunt puse sub semnul întrebării și, de multe ori, anulate), precum și OPANT nr.65/ 2013, inclusiv clasificarea apartamentelor și standardele ocupaționale

3. Digitalizarea raportărilor – crearea de platforme pentru raportarea datelor, monitorizarea circulației turistice, statistici, colectarea rapoartelor de la platformele online, respectiv evidențierea aportului în PIB

4. ⁠Susținerea investițiilor în turism – politici publice direcționate spre diminuarea sezonalității, dezvoltarea turismului balnear și eco-turismului

5. ⁠Crearea unui OMD Național – Organizației Naționale de Management al Destinației și alocarea unui buget multianual adecvat

6. Predictibilitatea modificărilor fiscale, asigurarea competitivității în context regional și asigurarea condițiilor de concurență loială – menținerea TVA și a cotelor de impozitare pentru activitățile din turism, care au trecut deja prin două modificări succesive (2023 și 2024) de majorare a TVA și impozitului pe profit, precum și pentru competitivitate la nivel regional; dezvoltarea și implementarea unui cadru legislativ în România, care să reglementeze din punct de vedere fiscal activitățile de închiriere pe termen scurt în scop turistic (short-term rentals) ale persoanelor fizice / juridice, cu impact pozitiv asupra atragerii de venituri la bugetul național și la bugetele locale; transpunerea regulamentelor europene, pentru solicitarea/obținerea raportărilor de la platforme online de rezervări, monitorizarea circulației turistice și a operatorilor economici care prestează activități economice în domeniul turismului. Aceasta duce la creșterea conformării și controlului, creșterea bazei de impozitare, plata TVA, alte impozite și taxe, taxa de promovare turistică pentru rezervările preluate prin platforme

7. Susținerea proiectelor privind atragerea de resurse umane și creșterea competențelor acestora – Implementarea de măsuri pentru atragerea și menținerea angajaților în domeniu prin educație (pregătirea profesională continuă, actualizarea standardelor profesionale și ocupaționale), prin facilități fiscale pentru agenții economici care angajează tineri, pentru pregătirea vocațională/ profesională a acestora, prin dezvoltarea și recunoașterea micro-acreditărilor și a platformelor online de pregătire specifice domeniului ospitalității

Un viitor incert fără intervențiI?

FIHR avertizează că, fără implementarea acestor măsuri, turismul românesc riscă să rămână un sector subdezvoltat, incapabil să contribuie la economia națională. Lipsa investițiilor, a unei legislații clare și a unor politici de promovare eficiente va continua să afecteze imaginea României și să limiteze potențialul turistic al țării.

Federația își exprimă disponibilitatea pentru consultări și colaborare cu autoritățile pentru adoptarea soluțiilor necesare, subliniind importanța unei acțiuni rapide și coordonate.