- România încasează 3,7 miliarde de euro din turismul internațional.
- Românii cheltuiesc 6,7 miliarde de euro în străinătate.
- FIHR cere promovare externă, taxe predictibile și muncă sezonieră flexibilă.
Deficitul turistic al României arată o oportunitate economică de aproape 3 miliarde de euro. România poate atrage mai mulți turiști străini și poate păstra o parte mai mare din cheltuielile de vacanță în economie. În primele opt luni din 2026, țara a încasat 3,7 miliarde de euro din turismul internațional, în timp ce românii au cheltuit 6,7 miliarde de euro peste granițe. Simona Constantinescu, președinta Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), spune că diferența nu poate fi recuperată prin restricționarea călătoriilor românilor, ci prin creșterea veniturilor din turismul de incoming.
Deficitul turistic al României se apropie de 3 miliarde de euro
Diferența dintre încasările și plățile din turism a ajuns la aproximativ 3 miliarde de euro în primele opt luni din 2026. Potrivit cifrelor prezentate în interviu, încasările au crescut cu 439 de milioane de euro față de perioada similară din 2025, în timp ce plățile au avansat cu 406 milioane de euro. România a îmbunătățit astfel soldul cu numai 33 de milioane de euro.
„Nu o recuperăm dintr-o lovitură și nici nu e firesc să oprim românii să călătorească. Ținta corectă este ca banii veniți din afară să crească mai repede decât cei plecați”, explică Simona Constantinescu.
Datele trebuie privite și prin prisma balanței de plăți. Categoria „turism-călătorii” include cheltuielile aferente călătoriilor internaționale și nu reprezintă exclusiv veniturile hotelurilor sau ale operatorilor turistici. Cifrele sunt prezentate în analiza FIHR pe baza datelor Băncii Naționale a României.
Deficitul turistic al României poate fi redus prin sejururi mai lungi
Una dintre problemele structurale este durata redusă a vizitelor străinilor. Turiștii internaționali au generat numai 18% din totalul înnoptărilor înregistrate în România în primele opt luni din 2026. Durata medie a șederii a fost de 2,1 zile, potrivit datelor INS prezentate de FIHR.
Simona Constantinescu identifică trei direcții prin care România poate crește veniturile din turism: mai mulți turiști străini, sejururi mai lungi și produse turistice cu valoare mai mare.
„Prima, turiștii străini mai mulți, care să stea mai mult, acum stau în medie 2,1 zile per sejur”, spune președinta FIHR.
A doua direcție vizează turismul balnear, evenimentele și oferta culturală. Aceste produse pot atrage vizitatori în afara sezonului estival și pot genera cheltuieli mai mari per turist. Federația susține promovarea lor constantă, cu obiective măsurabile.
Deficitul turistic al României reflectă lipsa unei promovări coerente
Distribuția turiștilor străini arată o altă problemă. România nu reușește să transforme suficient de mult interesul internațional în vizite în stațiuni și destinații turistice. În august 2026, Bucureștiul și orașele reședință de județ, cu excepția Tulcei, au concentrat 67,2% din sosirile străinilor. Stațiunile montane au atras 11,4%, în timp ce litoralul, fără municipiul Constanța, a avut numai 2,9%.
FIHR cere o strategie de promovare pe termen lung, cu buget predictibil și campanii adaptate piețelor externe. În prezent, promovarea este afectată de schimbările de priorități de la un guvern la altul. Federația propune și o Organizație de Management al Destinației la nivel național, cu participarea sectorului privat.
„A doua ar fi să ne concentrăm în a promova și a vinde produse turistice cu valoare mai mare, precum turismul balnear, turismul de evenimente și turismul cultural”, explică Simona Constantinescu.
Miza este trecerea de la promovarea generică a României la oferte concrete, care pot fi cumpărate de turiștii internaționali. Rezultatele ar trebui evaluate prin numărul de sejururi, durata șederii și cheltuielile vizitatorilor.
FIHR cere taxe predictibile și reguli egale pentru cazare
A treia direcție propusă de federație privește competitivitatea operatorilor români. Costurile fiscale și rigiditatea legislației muncii influențează prețurile, investițiile și capacitatea hotelurilor de a păstra angajații.
FIHR solicită menținerea unei cote reduse de TVA pentru cazare și alimentație, stabilitatea taxelor locale și reguli comparabile pentru toate formele de cazare. Federația cere și modificarea Codului Muncii pentru a permite contracte și contribuții adaptate activității sezoniere.
„A treia ar fi costuri și reguli care să ne mențină competitiv în regiune, adică TVA-ul maxim 11%, diferențiat de cota de bază, cum au toate țările din zonă, muncă sezonieră flexibilă, la care să plătim taxe la suma încasată de angajat și aceleași reguli pentru toate tipurile de unități de cazare”, afirmă președinta FIHR.
Problema forței de muncă afectează direct calitatea serviciilor. Hotelurile au nevoie de personal în sezonul de vârf, dar activitatea scade puternic în extrasezon. Angajații cu experiență sunt pierduți, iar recrutarea trebuie reluată în fiecare an. Prin urmare, mecanismele flexibile de muncă ar putea reduce costurile și ar putea susține stabilitatea echipelor.
Reguli comparabile trebuie aplicate tuturor unităților de cazare, indiferent dacă serviciile sunt vândute prin hoteluri sau platforme digitale.
Turismul poate deveni un exportator de servicii pentru România
FIHR propune șase priorități pentru următorii trei-cinci ani: promovare internațională, raportare digitală, fiscalitate predictibilă, organizarea flexibilă a muncii, susținerea investițiilor și coordonarea strategiilor destinațiilor.
Federația susține și digitalizarea evidenței turiștilor printr-un registru unic și o fișă electronică de cazare. Măsura ar permite colectarea mai eficientă a datelor și o mai bună monitorizare a activității unităților de cazare, inclusiv a celor care funcționează prin platforme online.
„Turismul nu trebuie văzut doar ca un sector care sprijină, ci ca un exportator de servicii”, susține președinta FIHR.
Această schimbare de perspectivă ar pune accent pe veniturile atrase din exterior, investițiile private și locurile de muncă susținute de industrie. România are deja patrimoniu cultural și capacități de cazare. Provocarea este să transforme aceste resurse în produse competitive pe piețele internaționale.