• Statul mai are de atras 33 mld. lei până la finalul anului
  • Datoria publică ar putea ajunge la 1.300 mld. lei în 2026
  • Christian Năsulea cere reducerea cheltuielilor, nu taxe noi

Datoria publică a României ar putea ajunge la aproape 1.300 de miliarde de lei până la finalul anului, iar costurile pot ajunge și la tine. Statul are nevoie de noi împrumuturi pentru a acoperi deficitul și pentru a rambursa datorii mai vechi. Din programul anual de finanțare, Guvernul mai avea de atras aproximativ 33 de miliarde de lei la 10 noiembrie. Christian Năsulea, lector universitar doctor la Universitatea din București, explică pentru Aleph Business de ce România trebuie să reducă cheltuielile publice, în loc să acopere deficitul prin noi taxe.

Datoria publică a României se apropie de 1.300 de miliarde de lei

Statul român se îndreaptă spre un nou nivel record al datoriei publice.

Pentru finalul anului 2026, datoria guvernamentală este estimată la aproximativ 1.298 de miliarde de lei.

Titlurile zilei

Tineri Antreprenori revine cu ediția a 11-a și pune accent pe creșterea strategică a afacerilor

Ponderea acesteia ar urma să ajungă la 61,8% din PIB, potrivit proiecțiilor Ministerului Finanțelor incluse în documentația bugetară pentru 2026.

Estimarea depășește pragul european de referință de 60% din PIB.

Totuși, cele aproape 1.300 de miliarde de lei nu reprezintă bani cheltuiți exclusiv în 2026. Suma reflectă obligațiile acumulate de stat de-a lungul mai multor ani.

Creșterea datoriei este determinată de deficitele bugetare și de nevoia permanentă de finanțare.

Pentru tine, efectele pot apărea prin costul creditelor, presiunea fiscală și resursele disponibile pentru investiții publice.

Cu cât statul alocă mai mulți bani pentru dobânzi, cu atât rămâne mai puțin spațiu în buget pentru alte priorități.

Datoria publică a României impune noi împrumuturi de 33 de miliarde de lei

Până la 10 noiembrie, Guvernul atrăsese finanțări de aproximativ 232 de miliarde de lei.

Programul anual de împrumuturi este de 265 de miliarde de lei.

Astfel, Ministerul Finanțelor mai avea de atras aproximativ 33 de miliarde de lei până la finalul anului.

Din această sumă, circa 10 miliarde de lei sunt prevăzute pentru piața internă. Alte 23 de miliarde ar trebui atrase din surse externe.

Dar de ce continuă statul să se împrumute atât de mult?

Pentru că nu trebuie să acopere doar cheltuielile curente care depășesc veniturile. Trebuie să ramburseze și împrumuturile contractate în trecut.

Potrivit analizei Consiliului Fiscal privind execuția bugetară din 2026, necesarul brut de finanțare este estimat la 278,5 miliarde de lei.

Din această sumă, 127,8 miliarde de lei sunt necesare pentru acoperirea deficitului bugetar.

Alte 150,7 miliarde de lei reprezintă datorii care ajung la scadență și trebuie refinanțate.

Asta înseamnă că peste jumătate din necesarul brut de finanțare este destinat refinanțării datoriei existente.

Procedura este cunoscută drept rostogolirea datoriei: statul contractează împrumuturi noi pentru a le rambursa pe cele ajunse la scadență.

Diferența dintre necesarul brut de 278,5 miliarde de lei și programul de împrumuturi de 265 de miliarde este acoperită prin alte componente ale strategiei de finanțare.

Christian Năsulea consideră că noile taxe afectează creșterea economică

Christian Năsulea susține că România are nevoie de o schimbare a modului în care își gestionează cheltuielile.

Economistul consideră că majorarea repetată a taxelor nu rezolvă problema structurală a deficitului.

„Răspunsul este același pe care îl tot dăm de câțiva ani încoace”, declară Năsulea pentru Aleph Business.

Potrivit acestuia, Guvernul trebuie să reducă presiunea pe care o exercită asupra economiei private.

„De fapt, trebuie să fie făcută o reducere a cheltuielilor statului”, explică economistul.

Năsulea critică practica prin care dezechilibrele bugetare sunt acoperite prin măsuri fiscale suplimentare.

„Să nu încercăm din nou să petecim o gaură de la buget”, spune acesta.

În opinia sa, noi taxe pot reduce ritmul de dezvoltare a economiei și oportunitățile disponibile pentru companii.

O povară fiscală mai mare poate limita resursele firmelor pentru investiții, angajări și extinderea activității.

Economistul a susținut o poziție similară într-un interviu anterior acordat Aleph Business despre deficitul bugetar și riscurile majorării taxelor.

Datoria publică a României pune presiune pe firme și contribuabili

Împrumuturile statului au efecte care depășesc bugetul public.

Când necesarul de finanțare crește, autoritățile trebuie să atragă mai mulți bani de la investitori.

Costurile depind de dobânzile din piață, de percepția riscului și de încrederea în capacitatea României de a-și respecta obligațiile.

O parte din veniturile publice este utilizată pentru plata dobânzilor, ceea ce limitează resursele disponibile pentru alte cheltuieli.

În anumite condiții, împrumuturile statului pot concura cu finanțarea destinată companiilor.

Pentru firme, acest lucru poate însemna credite mai costisitoare sau condiții de finanțare mai dificile.

Pentru populație, riscurile apar prin taxe, servicii publice și evoluția generală a economiei.

Christian Năsulea consideră că statul trebuie să reducă această presiune asupra mediului privat.

„Soluția este aceeași pe care o discutăm de foarte multă vreme”, spune economistul.

În opinia sa, reducerea cheltuielilor ar trebui să fie punctul de plecare al consolidării bugetare.

Totuși, efectele unei asemenea ajustări depind de cheltuielile vizate. Reducerea costurilor administrative și diminuarea investițiilor productive nu au aceleași consecințe economice.

Christian Năsulea explică integral de ce statul trebuie să reducă cheltuielile

Christian Năsulea, lector universitar doctor la Universitatea din București, pentru Aleph Business:

„Răspunsul este același pe care îl tot dăm de câțiva ani încoace.

De fapt, trebuie să fie făcută o reducere a cheltuielilor statului, în așa fel încât să nu încercăm din nou să petecim o gaură de la buget, să petecim un deficit bugetar foarte mare cu noi taxe, care înseamnă o scădere suplimentară a ritmului de creștere a economiei, care înseamnă o reducere a numărului de oportunități din piață.

Deci, din păcate sau cumva din fericire, pentru că măcar cunoaștem rețeta pentru a începe să rezolvăm lucrurile, soluția este aceeași pe care o discutăm de foarte multă vreme.

Statul român trebuie să înceteze să mai pună presiune într-un mod atât de negativ asupra sectorului privat și asupra vieților noastre ale tuturor, până la urmă.”