De ce nu vizitează turistul România? Adrian Voican, vicepreședinte, ANAT: Turiștii străini vin, dar ne apropiem cu greu de cifrele din 2018-2019, când am ajuns la aproape 2.800.000 de turiști străini

• Voican, ANAT: Sunt lucruri de îmbunătățit în turism.
• Voican, ANAT: Putem creşte cu 20% pe an.
• Voican, ANAT: În 7 ani, putem ajun­ge la 10 mil. turiști străini.
• Din 14,4 mil. de turiști, doar 2,3 mil. sunt din afara țării.
• Bucureștiul rămâne destinația preferată a turiștilor străini.
• Turismul de incoming contribuie cu 15% la sectorul ospitalității.

Bucureștiul rămâne destinația preferată a vizitatorilor străini. Turismul de incoming contribuie cu doar 15% la sectorul ospitalității, majoritatea turiștilor sunt români. Din 14,4 milioane de turiști cazați în România, doar 2,3 milioane sunt din afara țării.

Atracțiile, precum stațiunile balneare, turismul de aventură, cultura, istoria, litoralul, munții și tradițiile locale atrag în special turiști români și sunt mai puțin cunoscute în rândul străinilor. România nu poate susține un turism de volum precum Bulgaria sau Grecia, din cauza infrastructurii limitate.

Adrian Voican, vicepreședinte ANAT, estimează o creștere anuală de 20% a turismului de incoming, ceea ce ar putea duce la 10 milioane de turiști străini în șapte ani. Turismul românesc nu ar trebui să concureze cu marile destinații consacrate, ci să își valorifice punctele tari. Produsul turistic oferă o bază solidă pentru creștere, însă este necesară o promovare mai eficientă a avantajelor sale.

Ce spune Adrian Voican, vicepreședinte, ANAT, pentru Aleph Business?

„Turiștii străini vin, dar așa cum ai spus mai devreme, ne apropiem cu greu de cifrele din 2018-2019, când am ajuns la aproape 2.800.000 de turiști străini, anul trecut am depășit 2.300.000 – 2.400.000, și spuneam că această țintă pe care noi, industria, am pus-o de multe ori în gura primilor miniștri și a miniștrilor de resort, de 10.000.000 de turiști străini, nu e o utopie. Dacă am crește doar cu 20% pe an în 7, în 8 ani de zile, am putea să ajungem. Poate anul ăsta am depășit 2018-2019, poate la anul ăsta am avea 3.500.000, și în șapte, opt ani de zile, am putea să ajungem la 10.000.000. Nu este o utopie, dar trebuie să-ți propui asta ca țară, și trebuie să declanșezi niște politici pentru acest scop.

De exemplu, prin 2023 am avut o măsură de minimis de 40 de euro pentru fiecare turist străin care stă mai mult de 4 zile în destinație, știind că media e de două nopți, aproximativ două nopți cât stau străinii în România. Și dacă am dubla această medie, am avea și o cheltuială semnificativă în România, deci un aport la PIB-ul României, un export de servicii foarte, foarte favorabil, mai ales acum când vedem cât de greu ne închidem pe buget. Ce ușor ar fi să aducem bani din afară, dacă în afară de produsul turistic, care e bun, cum spuneam, avem multe tipuri de servicii turistice, de produse turistice de la circuite până la munte, mare, deltă, băi, orașe, evenimente și așa mai departe”, spune el.

„Ce ne lipsește? Promovare. Sigur, aici ne batem cu celelalte destinații, pentru că România trebuie să se facă vizibilă și după ce trebuie să se facă vizibilă trebuie să se facă și dorită. Și avem premise. Da, avem un relief extraordinar. Suntem în UE, suntem în NATO, suntem în Schengen. În fiecare zi vedem noi kilometri de autostradă, deci din punct de vedere al infrastructurii turistice, ne mișcăm bine spre viitor, iar turismul de incoming, o știm cu toții, nu se face de pe azi pe mâine. Ceea ce însămânțăm astăzi, ceea ce oferim astăzi la târgurile internaționale, o să se întoarcă în economie peste probabil 2 ani, sau 3-4 ani. Uneori, marile conferințe internaționale se stabilesc din 4 în 4 ani, deci trebuie să fim capabili să dăm prețuri pentru un an, 2, 3, 4 înainte. Ceea ce în condițiile în care am văzut mai devreme de la ceilalți invitați, e atâta impredictibilitate în fiscalitatea din România, e foarte greu de făcut.

Și atunci, probabil, cooperatorii de incoming pur și simplu încearcă să pună niște prețuri care sunt comparabile cu alte țări, care pot fi cumpărate și speră să nu cumva să se trezească cu costuri mai mari decât prețurile pe care le-au oferit. Din acest motiv, e și atât de greu să facem incoming în România, lipsa de predictibilitate, lipsa unui brand de țară puternic, turistic, pentru România, lipsă de bani pentru promovare și mai ales lipsa de tehnologie. Trebuie să ne conectăm cu marile tehnologii de distribuție turistică ale lumii și pentru asta nu există suficient know-how și nici bani în multele programe de finanțare despre care tot vorbim în România în ultimii ani”, adaugă el.

Care sunt trendurile în turism anul aceste și cum le poate adopta România?

„România poate să fie câștigătoare pe circuite, pentru că, fiind o țară necunoscută în mare parte, avem doar 1% din nopțile de cazare ale Europei, înseamnă că mulți care vin în România ar vrea să facă un prim circuit să ia contact cu ceea ce înseamnă România, de cele mai multe ori plecând de la aeroporturi, din București, și mergând pe Valea Prahovei până la Bran și apoi până în Bucovina, eventual întorcându-se prin Transilvania, Sighișoara, Sibiu și înapoi la București, cu mici escapade în Delta Dunării.

Deci, prima oară sunt circuitele, pentru că asta vor să vadă străinii când vin pentru prima oară. Apoi avem sejurile balneare, unde România e foarte puternică, avem peste o treime din apele minerale tămăduitoare ale Europei, deci, pe termen lung, acest asset rămâne în portofoliul României și a atras foarte rapid turiști străini, au atras evenimente. Că s-au întâmplat la Cluj, că au fost la Costinești, că au fost la Craiova, de tipul, Piața de Crăciun, în multe orașe din România, am dat exemplu Craiova, și urmează și Piața de Paști.

Toate aceste lucruri care se mișcă în România au o bună șansă să aducă mai mulți turiști străini, mai ales că acum nu mai există nici cozile de la intrarea în țară, pentru că suntem în Schengen, nu-i așa? Și nu mai trebuie nici măcar să oprească să arate buletinul. În Schengen suntem de mai mult timp și asta ne face deodată ca în loc să fim competitori cu Bulgaria, cum ne-am învățat noi să tot comparăm, unde merg turiștii în Bulgaria sau în România, să putem să devenim parteneri în aducerea de turiști străini din țări îndepărtate, cum ar fi Est-ul îndepărtat sau Sud-America, pentru că cei care vin de la distanță vor să vadă mai multe obiective, vor să vadă mai multe țări și au și sejururi ceva mai lungi.

Deci am putea să batem palma cu bulgarii și nu numai cu ei, astfel încât să oferim împreună sejururi până în Australia sau Singapore pentru cei care au bani și pot să călătorească și au pașapoarte puternice și pot să vină ușor în Balcani sau în Europa de Est”, conchide Voican.