Adrian Voican,  vicepreședinte ANAT și fondator BiBi Touring: ,,Când zici turism, zici transport, zici dezvoltare urbană, zici investiții serioase pe termen lung”

• INS: Turismul intern scade cu 5,6% în noiembrie 2025.
• INS: Sosirile totale scad cu 5,6% față de noiembrie 2024.
• INS: Sosirile turiștilor străini cresc cu +9,6% în noiembrie.

Turismul intern scade cu 5,6 % în noiembrie 2025, comparativ cu aceeși periadă din 2024, potirvit datelor INS. Scăderea vine în principal de la turiștii români care sunt cu 8,9% mai puțini decât anul trecut.
Singura veste bună este că numărul turiștilor străini sosiți în România crește cu 9,6%, și în noiembrie 2025, peste cifrele din 2024.

Datele INS arată că piața se mișcă în două direcții: turismul intern scade, iar turismul extern crește. Deși anul a început bine, cu aproximativ 10% creștere în primele luni, noiembrie aduce cea mai mare scădere a turismului intern din 2025. Potrivit analizei BIBI Touroperator, cauza principală este că în vară, mulți români au ales vacanțe în afara țării, după relaxarea condițiilor Schengen, iar în toamnă bugetele pentru călătorii s-au redus din cauza prețurilor mai mari și a inflației din servicii. Iar lipsa unor stimulente, precum voucherele de vacanță, a accentuat scăderea din noiembrie.

Cum explicăm această scădere a turismului intern cu 5,6%? Și care sunt principalele cauze pentru scăderea cu 8,9% a turiștilor români? Ce spune Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și fondator BiBi Touring, pentru Aleph Business?

Potrivit lui, în noiembrie, înnoptările au scăzut cu 5,5%. Sosirile în unitățile de cazare au fost mai mici cu 8,9%, aproximativ 9%, după 11 luni fără scăderi. Anul 2025 a început bine. În ianuarie a fost zăpadă, iar stațiunile au fost pline. Se estimase o creștere de până la 10%. Ulterior, în februarie, martie și aprilie, s-au înregistrat scăderi de 4% și 3%. Declinul s-a accentuat vara. În iunie și iulie scăderile au fost de 4%, 5% și 6%. În septembrie și octombrie minusul a ajuns la 7%. Tendința negativă a continuat și în noiembrie. Cazările cu vouchere au scăzut cu 30%. Emiterea voucherelor a fost redusă cu 70%. Efectele urmează să fie resimțite. TVA-ul a fost majorat de la 1 august. Voucherele de vacanță au fost reduse la jumătate. Măsurile de austeritate au redus puterea de cumpărare. Peste 80% dintre turiști sunt români. Doar aproximativ 20% sunt străini. Turismul intern este esențial. Un hotel de 4–5 stele necesită investiții de 20–30 de milioane de euro. Acestea au fost realizate datorită politicilor de stimulare. Mulți români nu au mai plecat deloc în vacanță. Datele Eurostat arată că România are cei mai mulți locuitori din Europa care nu își permit o vacanță de minimum 4 zile. Scăderea turismului afectează agricultura, industria alimentară, vinurile, transportul și comerțul. Turismul de incoming a crescut. Lipsa bugetului pentru 2026 afectează promovarea la târgurile din Paris, Germania și Chișinău. Prima de incoming de 40 de euro nu a mai fost acordată din trimestrul al doilea al anului 2023. Hotelurile au reacționat prin reduceri. Au fost oferite discounturi de 20% pentru sejururi mai lungi, precum 4 nopți în loc de 3. Ofertele au inclus programe artistice, evenimente de Crăciun și Revelion, muzică live, sănii, focuri de tabără și vin fiert

De ce au ales mulți români vacanțe în străinătate vara trecută? În ce măsură inflația și creșterea prețurilor servicilor turistice au influențat decizia românilor de a călători mai puțin?

El spune că fără bariere la graniță, deplasările externe devin tentante. Bulgaria și Grecia sunt opțiuni ușor accesibile. Accentul nu trebuie pus exclusiv pe creșterea prețurilor. În România, prețurile au crescut cu 9,5%. În Bulgaria, creșterea a fost de 23%. În Grecia, majorările au fost și mai mari. Tendința se regăsește în majoritatea țărilor europene. În Europa se aplică tot mai multe taxe turistice. Acestea sunt vizibile mai ales în orașele suprasolicitate. Exemplele includ Barcelona, Amsterdam, Roma și Valencia. Multe destinații încearcă să limiteze afluxul de turiști. Per ansamblu, prețurile din Europa sunt mai mari decât în România. În Norvegia, o pizza poate ajunge la 35 de euro. Cumpărăturile de bază dintr-un supermarket, fără băuturi sau produse speciale, pot costa 400 de euro într-o singură seară. Un taxi poate ajunge la 30 de euro pe kilometru. Costul vieții în Europa este ridicat. Chiar dacă România pare scumpă raportat la puterea de cumpărare locală, prețurile din Vest sunt mai mari. Percepția unei economii la vacanțele externe este adesea un mit. În orașe precum Londra, o noapte de cazare într-un hotel modest, cu mic dejun inclus, poate costa 300 de euro. Costurile cresc semnificativ în cazul unui sejur de mai multe nopți. Situații similare se regăsesc și în alte capitale europene, precum Varșovia. Românii aleg destinațiile externe din curiozitate și din dorința de diversitate. Contează și atractivitatea țărilor care știu să se promoveze. Acestea participă la târguri de turism și aplică politici active de atragere a turiștilor români. Cu toate acestea, baza turismului românesc rămâne turismul intern. Peste 12 milioane de sosiri sunt realizate anual de turiști români. Acestea au loc în hoteluri și unități de cazare din România. Pierderea acestor clienți fideli ar fi o eroare majoră. Alte state investesc sume importante pentru a-i atrage în destinațiile lor.