Adrian Voican, vicepreședinte, ANAT: În România am făcut vacanțe pentru români și ne-am adaptat încet-încet produsul turistic, nu cu infuzia de capital din Germania, ci din banii operatorilor români, câteva investiții ale unor fonduri internaționale și ceva foarte puțin investitori străini

• UE înregistrează 452,4 mil. înnoptări în T1 2025, -0,2%/T1 2024.
• Turiștii străini generează 45,6% din totalul înnoptărilor.
• Polonia (18,6%) și România (20,1%) au cele mai mici ponderi din UE.
• În ianuarie 2025, înnoptările cresc cu 3,5%, până la 139 milioane.
• În februarie, înnoptările scad cu 0,8%, la 147,7 milioane.
• În martie, scăderea este de 2,7%, până la 167,7 milioane.

În T1 din 2025, structurile de cazare din UE înregistrează 452 milioane de înnoptări, în scădere cu 0,2% față de aceeași perioadă din 2024.

În ianuarie sunt raportate 139 milioane de înnoptări (+3,5% față de ianuarie 2024), în februarie 147,7 milioane (-0,8%), iar în martie 167,7 milioane (-2,7%), potrivit Eurostat.

Vizitatorii străini generează 45,6% din totalul înnoptărilor în trimestrul 1 din 2025, cu diferențe notabile între țări.

Malta (91,2%), Cipru (85,7%) și Luxemburg (80,4%) au cele mai mari ponderi. În schimb, în Polonia (18,6%), România (20,1%) și Germania (20,2%), turiștii străini reprezintă doar o cincime din total. Scăderile ușoare sunt legate de decalajele în calendarul vacanțelor: unele vacanțe școlare se mută din februarie în martie, iar Paștele cade în aprilie, nu în martie ca anul trecut.

Numărul înnoptărilor turiștilor străini crește cu 1,1% față de T1 din 2024, în timp ce cel al turiștilor interni scade cu 1,3%. Cele mai mari creșteri ale înnoptărilor vizitatorilor străini se înregistrează în Letonia (+18,5%), Malta (+17,2%) și Finlanda (+10,6%). În timp ce Irlanda (-23,1%), Croația (-16,7%) și Suedia (-11,5%) au cele mai mari scăderi.

Ce spune Adrian Voican, vicepreședinte, ANAT?

„Acum, subiectul e vast, bineînțeles. Malta și Cipru au o populație foarte mică, autohtonă, și e normal că aproape toți vizitatorii vin din străinătate, dar ar trebui să ne comparăm nu cu aceste țări foarte mici, ar trebui să ne comparăm cu Ungaria, cu Bulgaria, care au cifre mult mai mari de turiști străini decât are România. Sigur, știm politica Bulgariei. Cumva, din punct de vedere economic și turistic, implicit, s-a predat Germaniei, care a stabilit un curs fix la marca, apoi la euro, și care a adus turiști germani în Bulgaria. N-a fost pentru turiștii din Bulgaria.

În timp ce noi, României, am făcut vacanțe pentru români și ne-am adaptat încet-încet produsul turistic, nu cu infuzia de capital din Germania, ci din banii operatorilor români, câteva investiții ale unor fonduri internaționale și ceva foarte puțin investitori străini. Dacă ar fi venit banii străini în turismul românesc, investiții, sigur că ei și-ar fi dorit foarte mult să scoată banii ăștia, ca un internal investment, și ar fi adus și turiști străini. 20% e prea puțin, în momentul de față. Știm cifrele din anul 2024. Au fost 2,4 milioane de turiști străini în România, din un total de 14 milioane de sosiri. Deci, turismul românesc se bazează 80% pe români.

Din acest motiv, am atras mereu atenția să nu umble guvernul la voucherele de vacanță, care au fost un stimulent extraordinar pentru dezvoltarea investițiilor și operării turismului în România. Pentru că acum suntem într-o circulație liberă de tip Schengen și foarte mulți străini știu să cheltuiască banii în bugete mari, au un produs turistic bun și știu să cheltuiască bani ca să dragă turiștii români în destinațiile învecinate. Grecia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Croația, Albania, în ultima vreme care crește vertiginos.

Deci, nu avem suficient de mulți turiști străini, nu pentru că nu aveam un produs turistic bun. Aveam un produs turistic bun, divers. Munte, mare, delta, balneo, orașe, cultură, civilizație, istorie. Avem și multe șosele, unele dintre ele, e adevărat, făcute târziu și mai sunt în lucru autostrăzi, dar, arătăm bine totuși în topul țărilor mondiale în aproape 200 de țări. România e undeva pe locul 50 ca atractivitate.

Nu sunt tulburări sociale ca în alte țări, nu sunt războaie la graniță undeva, dar totuși România a fost safe. Nu sunt probleme climatice, nu avem incendii majore, da, avem inundații din când în când, dar ele nu au afectat destinațiile turistice majore din România pentru că turismul e răspândit pe întreaga suprafață a țării. Nu funcționează încă prima de incoming, un proiect care încerca să stimuleze atragerea de turiști trăini. Să nu uităm că din aproape 3000 de agenții de turism din România, de abia poate 100 se ocupă cu incoming. Înseamnă că nu există destul de multă atractivitate, profit în domeniu, și e greu.

Există un ajutor de minimis, o schemă de minimis pentru stimularea turismului de incoming, 40 de euro, aproximativ, pentru 4 nopți de cazare pe care îi petrece un turist străin în destinație, dar, în afară de începutul anului 2023, nu s-au primit banii din 2023, în 2024 schema nu a funcționat, iar pentru 2025 avem discuții, promisiuni la nivel de patronate, Consiliul Constitutiv al Turismului, dar nimic concret.

Deci, o plantă pe care nu o uzi, nu crește. Dacă îi pui și puțin îngrășământ, înflorește și produce lot bogat. Turismul românesc nu e udat. De foarte multe ori e folosit în mesaje populiste, în declarații, și uneori e pus chiar ca domeniu prioritar în strategiile economice naționale, dar în realitate, tavă de ploaie. Am tăiat voucher-urile de vacanță la jumătate, se vede că au devenit atât de neatractive încât mulți dintre beneficiarii potențiali din domeniul public au și renunțat la ele, și se duc în vacanță când vor, unde vor. Prima de incoming nu funcționează.

Astea două măsuri ar trebui să conducă la stimularea turismului intern, să păstrăm banii în țară, pentru că ne spune Banca Națională, avem un deficit de 4-5 miliarde de euro, bani pe care îi cheltuim mai mult afară decât reușim să atragem în țară, ca să fie cheltuiți, ar trebui să fie măcar 0 pe 0, dacă nu, să atragem mai mulți bani în România, pentru că granițele au căzut din punct de vedere al spațiului Schengen, nu doar pentru românii care pleacă afară, ci și pentru a atrage turiștii străini. Trebuie să facem asta organizat.

Tărgurile s-au îmbunătățit în mod serios. Se vede. Pentru că am trecut, după ani de zile în care nu reușeam să depășim birocrația și legea achizițiilor publice aplicată într-un fel foarte biocratic și de neînțeles în România neîmpiedicat. Să mergem la unul dintre cele mai mari târguri din lume, la târgul de la Berlin. Am reușit de vreo doi ani să mergem. Prezența României ca imagine s-a îmbunătățit, dar să nu uităm că și nici țările din jur nu stau degeaba.

În timp ce noi în decembrie așteptăm să vedem un buget pentru anul următor și dacă vom merge sau nu la târgurile internaționale, România are un sistem în care trebuie să plătească la vreo două luni după ce se desfășoară acțiunea, în timp ce alte țări cumpără la ofertă, poate cu un an înainte, spațiile cele mai bune.

Avem un buget minuscul, undeva între 2 și 4 milioane de euro. Sunt bani extrem de puțini pentru o țară care vrea să fie vizibilă la nivel mondial. Și nu avem un organism care să fie un partener public-privat și care să fie condus eficient de management privat. Pentru că știm cum arată managementul de stat în țara asta, îl vedem. Statul se mișcă în economie ca un elefant într-un magazin de porțelan. Greu să construiască ceva, dar e foarte ușor să distrugă sau să spargă.

Și să nu se supere colegii mei cu care sunt partener, sistemul e anchilozat în domeniul acesta. De la legea achizițiilor publice până la a reuși să construim acest OMD care e pus în lege de doi ani de zile, dar nu reușim să-l creionăm.

Nu avem un buget, bugetul e foarte mic și soluția este clar. Un euro pe fiecare noapte de cazare, pentru că ai vorbit de noapțile de cazare, România are 30 de milioane de noapte. Ori, ai spus niște cifre că în Europa, într-o singură lună, sunt 150 de milioane de noapte. Atât de mici suntem. De 1% din noptările din Europa.

Deci banii europeni sunt în buzunarul turiștilor europeni, ei circulă foarte mult, am putea să dublăm sau să triplăm această cotă de 1% a României, practic insignifiantă, doar dacă știm să ne facem treaba.

Poate că uneori mă repet în emisiuni când sunt invitat, dar nu trebuie să facem mereu lucruri noi. Trebuie să le facem bine pe cele pe care nu le facem în acest moment suficient de bine, chiar dacă se fac eforturi.

OMD-ul național, buget de 30 de milioane de euro construit dintr-un euro taxă pe fiecare noapte de cazare plătit de turist, nu de la buget, care și așa se sufocă, nu de la operatorii privați, ci de un euro de noapte plătit de turist.

30 de milioane de euro n-a avut România niciodată un astfel de buget de promovare, să fie un buget multianual, să poți să te înscrii din timp la târguri, să poți să-ți iei din timp biletul de avion și să poți să te înscrii în aplicațiile respective pentru întâlniri.

Degeaba te duci și stai în stand în ultima săptămână când toate întâlnirile sunt făcute și toți partenerii cu care ai vrea să vorbești au agenda fully booked. N-ai cu cine să vorbești acolo. Te duci așa ca să faci niște poze frumoase în stand.

Și nu există, în afară de târguri, cum bine ai menționat, întâlnirile business-to-business, workshop-uri, nu doar să prezentăm produse gastronomice, vinuri românești la târgurile cu public, sunt și întâlniri de specialiști. Acolo trebuie să ai tehnologie.

România, în domeniul tehnologiei turistice, este mult, mult subdezvoltată. Chiar dacă ei ar trebui să promoveze România, nu putem să le punem în mod automat produsele turistice. Care știm, fiecare noapte de cazare a trecut, expiră mai repede un produs alimentar decât noaptea de cazare.

Dacă nu poți să le pui automat în sistemele internaționale de rezervări, degeaba, că nu mai suntem în epoca să trimiți un mail sau să trimiți în BfAx programele turistice. Ele trebuie, au prețuri dinamice, se schimbă de la o zi la alta și ar trebui să fim conectați în tehnologia internațională și cu o mică parte din fondurile pentru digitalizare am putea, dacă ar fi bine făcute, să ne conectăm internațional.

Și atunci vânzările ar crește foarte mult și am avea și o monitorizare. Pentru că turismul internațional se face cu multă predictibilitate. Nu cumperi de pe azi pe mâine, cumperi de acum pentru la anul sau peste 2 ani de zile sau 4 ani, dacă vorbim de congresii internaționale.

România, dacă e învățată să activeze de pe azi pe mâine, e clar că ratează extrem de multe oportunități de a crește numărul turiștilor străini”, spune el.