ÎNCEPE TURISMUL DIGITALIZAREA? Luca Dumitru, membru al Consiliului Director, ANAT: Este foarte nevoie de acest sistem și sunt convins că se va putea implementa într-o perioadă rezonabilă

• Hotelurile și pensiunile vor folosi platforma digitală SIT din 2026.
• Dispar declarațiile turiștilor pe hârtie care trebuie păstrate de 5 ani.
• SIT e o platformă digitală națională care înlocuiește registrele fizice.
• SIT include informații precum nume, CNP, acord GDPR și semnătură.
• Obligațiile actuale ale unităților de cazare sunt eliminate prin SIT.
• INS are acces la indicatori clari despre fluxurile turistice.
• SIT previne cazarea persoanelor fără acte sau cu identități false.
• România e vizitată, în 2024, de 2,1 milioane turişti străini.
• Jumătate din ei vizitează România pentru afaceri.
• Anul trecut, turiștii străini cheltuie 6,5 mld.lei în țară.
• 65% dintre antreprenorii din turism văd creşteri de venituri/2025.

Turismul românesc face pași spre digitalizare: un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatare de Ministerul Economiei elimină hârtiile din hoteluri și introduce o platformă națională de evidență a turiștilor. Unitățile de cazare din România nu vor mai fi obligate, din 1 ianuarie 2026, să păstreze timp de cinci ani declarațiile pe proprie răspundere completate de turiști.

Datele de identificare vor fi colectate, stocate și prelucrate în mod digital, în timp real, prin platforma SIT.
SIT e o platformă digitală națională care înlocuiește registrele fizice de evidență a turiștilor.
Și include informații precum nume, CNP, acord GDPR și semnătură.

Ce spune Luca Dumitru, membru al Consiliului Director, ANAT pentru Aleph Business?

Care sunt principalele obiective ale proiectului SIT și cum se aliniază acestea cu nevoile actuale ale industriei hoteliere din România?

„Din capul locului trebuie să spunem că este nevoie acută de informații și de informații corecte și pertinente vis-a-vis de circulația turistică. Orice strategie se bazează pe niște cifre, iar cifrele pe care le-am avut până acum, trebuie să recunoaștem, sunt mai degrabă multiforme decât reale. Un singur lucru este cert, din ce avem la ora actuală, România ocupa un neonorant loc ultim în Uniunea Europeană, cel puțin, la nivelul turismului de incoming.”, spune el.

Ce provocări anticipați în implementarea proiectului SIT în hotelurile locale?

„Dacă ne ducem la firul ierbii, la micile structuri de cazare din localități uitate de lume, probabil vor fi niște probleme în ceea ce privește implementarea, probleme referitoare la familiarizarea operatorilor cu fluxurile informatice, cu tot ceea ce ține de digitalizare, dar este foarte nevoie de acest sistem și sunt convins că se va putea implementa într-o perioadă rezonabilă de timp, în așa fel cât să ne ofere, pe de-o parte, informația de care avem atât de mare nevoie, pe de altă parte să simplifice munca celor din marile structuri de cazare, care într-adevăr nu vor mai fi nevoiți să completeze și să stocheze kilograme, sute de kilograme de hârtii pe termen de nu știu câți ani de zile, care până la urmă nu ne ajută atâta timp cât nu sunt prelucrate rapid și corect.”, adaugă el.

Ce urmează pentru turism în 2025? Oportunități și dificultăți

„Aș începe mai degrabă cu dificultățile, pentru că oportunități avem destule, dar nu prea reușim să le fructificăm și inevitabil tragem cu ochiul peste gard la vecinii noștri cu care ne comparăm. Nu ne permitem să ne comparăm cu Grecia, cu Italia, cu Spania, dar ne uităm la vecinii noștri bulgari, ne uităm mai nou și la Albania, un nou El Dorado al turismului european, țări mai mici decât România, care oferă absolut aceleași resurse ca și România, dar care realmente în ultimii ani ne surclasează în ceea ce privește toate cifrele privind circulația turistică.

Și totul pleacă de la strategii, de la coerență, de la planuri multianuale, ceea ce la noi nu există. Să vă spun un lucru, cât am fost președinte ANAT, am schimbat nu mai puțin de cinci miniștri la turism. Și nu numai că am schimbat cinci miniștri, care niciunul nu avea nicio legătură cu turismul și până ajungeau să se dumirească erau schimbați, dar de fiecare dată se reorganiza și ministerul. De fiecare dată durează câteva luni să ne reorganizăm, după care mai trec câteva luni, ne obișnuim cu temele și apoi iar o luăm de la început și iar o luăm de la început.

Nu ducem neapărat lipsă de legislație specifică, dar vedem că ea este de multe ori inoperantă, greu aplicabilă, ne zbatem în hățișurile birocratice și atunci ne întrebăm de ce nu ne iese, de ce vecinilor le iese și nouă nu.

Vă dau câteva exemple de legislație inoperantă sau prost aplicată. Se vorbește foarte mult în ultima vreme despre voucherele de vacanță, vouchere care în urmă cu foarte puțin timp li s-a recunoscut meritul în dezvoltarea turismului intern. Se vorbea în urmă cu mai puțin de 2 ani chiar de implementarea unui sistem mai atrăgător și în economia reală pentru operatorii privați. Acum nu numai că s-a renunțat la tot ce a făcut bun acest sistem, dar deja s-au înjumătățit și sumele, erau în pericol de a se elimina cu totul.

Și atunci ne întrebăm ce facem, eliminăm din cheltuieli sau de fapt tăiem din investițiile care susțin turism Avem legislație adoptată în urmă cu 2-3 ani vizavi de stimularea turismului de incoming, avem acea faimoasă primă de incoming care a murit din fașă îngropată în birocrație. Avem strategii de participare la târgurile de turism internaționale fără de care se știe nu ești acolo, nu existi. Adoptăm lista târgurilor la care să participăm, ne raportăm la bugetele care sunt oricum infime, după care vine un funcționar care consideră el că nu are bugetul aprobat și atunci nu poate să aprobe participarea la târgul X, care ăsta se înceapă în 2-3 săptămâni.

Și atunci ce facem? Cu operatorii care deja și-au anatamat niște cheltuieli privind participarea, privind deplasarea acolo, materiale, îi lăsăm gură cască să plângă pe la ușile târgurilor. Și exemplele pot continua, sunt foarte, foarte multe și în condițiile în care, repet, în turism se lucrează cu strategii multianuale, cu bugete multianuale, iar noi de azi pe mâine modificăm modificările, niciodată nu putem să ieșim din această mocirlă în care ne zbatem”, adaugă el.

De ce investiții și modalități de promovare mai are nevoie turismul pentru a primi mai turiști străini?

„Investițiile, dacă în urmă cu 15-20 de ani ne văitam că nu avem infrastructură, că nu avem una, nu avem alta, nu prea s-a mai auzit de acest lucru și se vede. Albania, de exemplu, nu are nici pe departe infrastructura pe care o are România și totuși poate. Vorbim în primul rând de infrastructura turistică efectivă, structuri de cazare în primul rând, structuri de agrement turistic, iar investitorii care încă mai au curajul să bage bani în așa ceva, bineînțeles că se uită la strategiile de promovare a țării respective, regiunii respective, își fac niște calcule dacă merită să investească acolo, în cât timp s-ar putea amortiza investiția respectivă.

Și atunci, în condițiile de instabilitate și fiscală și politică și tot ce vrei, mulți preferă să amâne sau să se reorienteze către alte piețe cu aceste investiții. Așa se face că sunt încă timide deschiderile de noi structuri de cazare în România. Sunt încă foarte multe structuri de cazare vechi în stare deplorabilă, pentru care nu există interes de renovare.

Iar cele care se zbat și rezistă sunt pe linia de plutire, la rândul lor au alte provocări cu turismul la negru, cu concurența neloială și alte situații de genul acesta, pentru care, aparent, nu există soluții. Eu cred că totuși există soluții, dar nu se dorește implementarea lor.”, subliniază el.