UPB semnează proiectul HRIA. Marius Leordeanu, profesor UPB și Cercetator Științific la Institutul de Matematică al Academiei Române: HRIA vine la întâlnirea dintre cercetare, dezvoltare și industrie, sau diferite sectoare, medicină, agricultură, industrie, smart cities, administrație, cybersecurity

• UPB semnează proiectul HUB Român de Inteligență Artificială.
• Proiectul HRIA este cofinanțat prin fonduri europene.
• HRIA creează legături între universități, IMM-uri și industrie.
• Proiectul HRIA are un buget de 336 milioane lei.
• HRIA are loc între 2025 și 2029.
• În proiect participă 8 IMM-uri.
• SafeTech participă la proiectul HRIA condus de UPB.
• SafeTech semnează un contract de +10% din cifra de afaceri.
• Finanțarea nerambursabilă pentru HRIA este de 4,83 mil.

UPB semnează proiectul HUB Român de Inteligență Artificială (HRIA), o inițiativă de referință pentru dezvoltarea cercetării și inovării în AI.

Cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, proiectul își propune să transforme România într-un hub A.I., conectat la rețelele internaționale.

HRIA aduce împreună universități din Romania, IMM-uri și sectorul privat, care să dezvolte soluții A.I. în domenii precum sănătatea, securitatea și orașele inteligente. Proiectul HRIA are loc pe o perioadă de 5 ani, între 1 martie 2025 și 31 decembrie 2029. Bugetul proiectului este de 336 milioane lei.

Ce spune Marius Leordeanu, profesor UPB și Cercetator Științific la Institutul de Matematică al Academiei Române, pentru Aleph Business?

„HRIA vine în primul rând cu oportunități pentru România de la cele mai fragede vârste, de a primele nivele de dezvoltare a omului, să zic așa, de pe băcile școlii. Practic, noi vom încuraja tinerii să rămână acasă și vom cristaliza în jurul acestui hub aceste universități, care sunt cele mai bune universități din țară, tehnice și care se ocupă de inteligența artificială, vom cristaliza talentul României, oamenii vor veni acasă, sunt deja foarte mulți care ne contactează, oamenii vor sta acasă și vom putea să dezvoltăm aici soluții de inteligență artificială care să fie orientate pe om, să fie de încredere și, bineînțeles, să fie pentru dezvoltarea României, pentru dezvoltarea ei economică”, spune el.

„HRIA vine la întâlnirea, așa cum e scris proiectul și cum e gândit și conceput, la întâlnirea dintre cercetare, dezvoltare și industrie, sau, mă rog, diferitele activități, diferitele sectoare, medicină, agricultură, industrie, smart cities, administrație, cyber security. Deci, până la urmă, va avea un efect major, pe termen, să zic așa, mediu și poate mai lung în economia românească. Este pe cinci ani, dar, de fapt, asta este doar o primă fază. Ceea ce se dorește este să fie pentru totdeauna.

Practic, inteligența artificială să nu se mai oprească în România, să creștem în continuare. Noi avem deja o comunitate foarte bună de inteligență artificială, dar aveam nevoie de acest sprijin al guvernului. Astfel de inițiative au mai existat la nivel european, chiar și în Bulgaria și în alte țări, însă România, chiar dacă poate a venit spre sfârșit, cred că are șansele cele mai bune de izbândă să facă un proiect de mare, mare succes, pentru că deja avem un nivel de maturitate, am mai învățat și din lecțiile de la ceilalți, în administrație”, adaugă el.

„Inteligența artificială, până la urmă, vine cu soluții practice la probleme reale, unde, practic, prin esența inteligenței, trebuie să găsim soluții exacte, precise, eficiente, adică cu cost minim, care să se potrivească cu datele reale de la fața locului, și atunci, practic, în toate zonele de activitate, inclusiv de administrație, de la antrenarea oamenilor într-un spațiu virtual, unde putem să folosim inteligența artificială în care să-i punem în diferite scenarii, deci, practic, formarea de diferiți operatori și specialiști, până la optimizare, nu optimizare de drumuri, optimizarea administrației, punerea în legătură și o coerență între datele scrise, datele colectate prin imagini sau sunet. Asta este o mare problemă, dar inteligența, din nou, este despre a pune mai multe modalități sau mai multe perspective ale realității într-o coerență, într-un consens, iar la nivelul administrației, clar, avem nevoie de acest lucru”, continuă Leordeanu.

„Acum, noi suntem, prin definiție, de la bun început, prin faptul că s-a pornit acest hub, noi suntem deschiși către discuția cu orice organizație, chiar așteptăm să vină la noi oameni cu probleme concrete pe care să le rezolvăm împreună. Noi, ca Politehnică, dar și celelalte, avem cei mai buni studenți, pentru așa ceva, să-i creștem împreună, să-i formăm la diferite nivele, de la studenți doctoranți până la cercetători, sau chiar studenți de master, sau și mai jos, de la licență, deci să facem soluții împreună, concrete. Avem și colaborarea, bineînțeles, ca parte integrată din hub a 8 firme care sunt parte din acest hub, 8 firme mici și mijlocii, care se ocupă de toate aceste sectoare și pe care le vom ajuta să se dezvolte și care, la rândul lor, o să ne dea problemele lor practice cu care se confruntă pentru a le rezolva împreună”, spune el.

Cum poate Romania să capitalizeze oportunitățile din tehnologie si să devină un HUB A.I. în Europa?

„De la un hub de inteligență artificială al României și până la un hub central al Europei este o cale lungă, dar o cale care așa se face. Nu o să fim noi centrul universului sau buricului, nici pe departe, și nu trebuie să avem astfel de gânduri. Mai degrabă să avem gândul să formăm un hub de încredere la nivel european și mondial, o să punem România pe hartă la un alt nivel, deja pus-o pe hartă la nivelul cercetării, deja avem proiecte extraordinare, chiar săptămâna trecută am avut invitați din 20 de țări la nivel european, companii și cele mai mari universități ale Europei într-un proiect Elias unde noi suntem parteneri și pe care au rămas foarte impresionați de ce facem în România”, spune Leordeanu.

„Acum, să ducem România la următorul nivel și bineînțeles că un astfel de hub și o astfel de investiție nu putea să fie o investiție mai inteligentă. Este un budget generos, dar vă spun, putea să fie și mai mult pentru că, bineînțeles, acum niciodată nu ne e îndeajuns, este un prim pas extraordinar, dar vă spun, acest domeniu este incredibil și nu există să nu iasă ceva extraordinar pentru România. Și da, ăsta e drumul, ca România să devină o forță în inteligență artificială și are toate șansele să o facă. Este suficient? Nu! Este necesar un astfel de prim pas? Cu siguranță! Și, vă spun, sunt extrem de optimist. Suntem aici și cei mai tineri și cei mai… dintr-o generație mai anterioară, suntem cu toți împreună, și studenții.

Există și acest spirit patriotic, incredibil și de un anumit pozitivism, așa optimist, pe care românii mereu l-au simțit în momentele importante al istoriei noastre când ne adunăm la un loc. Acesta, după părerea mea, poate nu face această reverberație, nu are această publicitate, dar este un eveniment istoric care se va înțelege mai bine peste timp. Este vorba despre ceva care va avea efect în timp. Nu azi, nu mâine”, continuă el.

„Acum, rolul nostru este să mergem, să și comunicăm despre ce facem și aici este și rolul mediei ca să vină la noi și să ne pună întrebări, să vină și în laboratoarele noastre, să vină să ne întrebe și noi să fim deschiși, bineînțeles, de-abia așteptăm, dar efectul, pe termen mediu și lung, se va vedea în societate pentru că, cum să vă spun? Firmele caută mereu oameni, caută mereu ingineri, dar tot ele vin și spun: oamenii nu sunt încă pregătiți, oamenii încă nu știu, nu știu partea asta practică. Exact această întâlnire dintre firme și universitate este absolut necesară, într-un cadru clar, bine definit și unde să existe și bani, nu? Pentru că dacă noi nu avem o finanțare, noi nu putem să cumpărăm echipamente, noi nu putem să oferim salarii oamenilor, putem doar să vorbim și am vorbit destul”, adaugă profesorul.

„Acum e cazul să facem, pentru că avem aceste resurse. Și aceste companii, după cum am zis, vin, au nevoie de specialiști, n-au de unde să ia. Ce fac? Și atunci ce se întâmplă? Cumpără soluții din afară și acele soluții din afară sunt și mult mai scumpe. Încurajează, bineînțeles, producția celor din afară și creativitatea celor din afară, mai puțin a noastră. Ei, cei din afară ne angajează oamenii. Pe termen lung, noi nu avem decât de pierdut și ne transformăm într-o piață de desfacere, o mică parte sau de producție la nivel de jos, dar nu este cazul, avem suficientă inteligență naturală, cum ați spus, avem și un număr suficient de români acasă și o să mai și vină. Avem tot ce ne trebuie. Vă spun sincer că singurii care ne-au pus vreodată piedică, am fost noi.

Mereu a fost așa, învăț și reînvăț această realitate și mă bucur foarte mult când românii nu-și mai dau, nu-și pun singur piedici. Și noi, nu știu ce s-a întâmplat cu noi după Revoluție, cred că am avut așa o nevoie de libertate și o nevoie de a striga unii la alții, de a ne certa unii pe alții, de a ne critica unii pe alții, de parcă asta ar arăta că suntem mai deștepți ca românul de lângă noi. Trebuie un pic să ne ridicăm la următorul univers să ne dăm seama că împreună vom reuși, nu suntem atât de mulți, România e rotundă, trebuie să stăm împreună și să construim împreună și să ne ajutăm, că lumea asta mare de-abia așteaptă să ne dezbinăm. Deci, iată că și prin inteligență artificială, la cel mai înalt nivel al intelectului, să zic așa, putem să facem asta”, conchide Marius Leordeanu.