Termene.ro analizează incidentele de plată cu ajutorul A.I.-ului. Adrian Dragomir, fondator, Termene.ro: Planul nostru este de a crește de la cele 20 de resurse de date din care noi culegem informații despre companiile din România, la peste 200.000 de surse

• Termene.ro analizează incidentele de plată cu ajutorul A.I.-ului.
• Termene.ro e accesat de 50.000 de companii pe zi.
• Termene.ro face conversii automate din fișiere audio sau video în text.
• În 20 martie are loc prima ediție Credit Risk by Termene AI.

Termene.ro, platforma complet automatizată în care ai acces direct la informații din peste 15 surse oficiale care se actualizează în timp real, introduce un nou serviciu: analiza incidentelor de plată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Înființată în 2014, Termene.ro este accesată zilnic de peste 50.000 de companii.

În 20 martie are loc prima ediție a Credit Risk by Termene AI, eveniment pentru managerii din companiile Enterprise, unde se discută despre strategii pentru gestionarea riscurilor. Dar ce trenduri A.I. urmează în lumea corporate în 2025?

Ce spune Adrian Dragomir, fondator, Termene.ro, pentru Aleph Business?

Ce urmeaza pentru Termene.ro in 2025?

„Planul nostru este de a crește de la cele 20, ele sunt 20 ceva de surse astăzi, de date din care noi culegem informații despre companiile din România, la peste 200.000 de surse.

Acesta este primul proiect la care lucrăm, odată cu implementarea destul de agresivă pe care o facem la tehnologiile de inteligență artificială și pe măsură ce am reușit un sfert să dezvoltăm tehnologie, începem ușor, ușor să facem, să integrăm și să implementăm și în termen.

Asta înseamnă, 200.000 de surse de date înseamnă de fapt cam toate sursele de date din România, publice care conțin informații despre companii”, spune Dragomir.

„Al doilea, care este foarte important pentru unele și care va fi lansat pe 3 martie, luni, este schimbarea interfeței. Timp de 10 ani de zile, Termene s-a diferențiat în piață prin modalitatea în care am arătat informațiile financiare de business, acționari, administratori și așa mai departe.

Acum vrem să trecem la următorul pas și să lăsăm utilizatorul să decidă cum vrea să consume și să vadă informația și bineînțeles să fie asistat de AI. Și atunci, ce se va putea începând de săptămâna viitoare, va fi că vei putea să întrebi în limbaj natural, cu microfonul direct, întrebări de genul, câte companii sunt în București care au acționariat rusesc, zic așa întâmplător, cu cifra de afaceri de peste 1.000.000 de euro, cu profitabilitate foarte aproape de 0 sau între 1.000 și 2.000 de euro profitabilitate, care au peste 50 de salariați și care sunt din industria construcțiilor.

Iar AI-ul nostru va verifica în toată baza noastră de date, și avem, nu doar unul, avem multiple baze de date, ele sunt extrem de mari, vorbim de big data, va căuta în toate aceste date și va veni și va da răspunsul factual, corect, și nu doar că ne va da răspunsul, inclusiv ne va face grafice, ne generează un raport PDF sau Word pe care noi putem să-l descărcăm”, adaugă el.

Ce trenduri AI vin in lumea corporate anul acesta?

„Suntem în primul val al inteligenței artificiale, eu vorbesc de câțiva ani de valuri astea, primul val este cel al automatizării, iar în acest moment suntem în prim val automatizării. Este o cursă, este un hype imens pe automatizări, pe integrare de modele de limbă mari, dar în primul rând și în primul rând vorbim astăzi de automatizări.

Este o perioadă temporară din punctul meu de vedere, cât de curând o să vedem dincolo de automatizări, o să avem agenții AI, o să avem agenți AI care vor face treaba pentru noi, și când spun treaba, mă refer la tascurile repetitive, cognitive, care consumă foarte mult timp și energie în cadrul companiilor, iar următorul pas de aici va fi, pentru că aici chiar și cu agenți AI, dar și la automatizări trebuie să le spunem noi ce să facă, următorul pas va fi atunci când AI-ul va estima el care ar fi lucrurile pe care ar trebui să le facă în organizație și va prelua el o parte din aceste lucruri și la un moment dat chiar toate”, spune fondatorul.

Cum evoluează automatizarea?

„Așa cum spuneam, suntem în plin hype de automatizare, foarte multe companii au înțeles, au început să vadă și asta și datorită eforturilor de educație care iese din ce în ce mai mare. Dacă acum câțiva ani de zile, eu personal mă simțeam singur pe plantație, astăzi sunt foarte mulți oameni valoroși, oameni care au competență, care vorbesc și care arată ce implementări au făcut de automatizări, cum funcționează, care-s bottleneck-urile, care sunt procesurile unde au avut rezultate foarte bune.

Deci pe măsură ce lucrurile astea devin din ce în ce mai cunoscute, avantajul competitiv pe care îl obțin companiile, care integrează și automatizează proiectul, este absolut fabulos. Deci vorbim de niște sume cu care pot, nu că pot dubla cifra de afaceri sau pot dubla profitabilitatea, o pot tripla sau o mări poate chiar de 5-7-10 ori, poate chiar și mai mult”, adaugă el.

Care sunt limitările României în dezvoltarea inteligenței artificiale?

„România nu poate să facă nimic când vine vorba de inteligență artificială, din punctul meu de vedere, în afară de a face integrări.

Aud că se vorbește de date, de baze de data centere, de echipamente. Încerca cineva săptămâna trecută să mă convingă că la nivel național ar trebui să investim în plăci video, să inventăm noi cipuri, microcipuri și așa mai departe. România nu are resursele nici financiare, nici de hardware, nici de statut, să poată să investească în etapa asta de cercetare-dezvoltare a inteligenței artificiale.

Nu avem resurse pentru așa ceva. Un data center care să ajute România să antreneze un model de limbă mare dincolo, de poveștile pe care le spun chinezii, costă sute de milioane de euro. Bani pe care nu îi are nimeni în România, nici măcar la nivel de stat”, spune el.

„Și chiar dacă am avea banii ăștia, ar trebui să stăm la o coadă foarte lungă, o listă în fruntea căreia sunt OpenAI, GPT, Microsoft, NVIDIA, Together, adică toți dezvoltatorii tech mari, imensi, care au comandat deja plăcile necesare, H100, H200 și restul de plăci pe care le tot scot cei de la NVIDIA, pe mulți ani de acum înainte. Deci noi nu putem să dezvoltăm încă acolo. Ce putem să facem însă, este să facem integrarea”, continuă el.

Care este potențialul României în integrarea AI?

„Avem IT-ul, programarea este o industrie sănătoasă, stabilă în România, care generează și o parte componentă din PIB. Și aici este zona în care noi o să vedem deja un avantaj, nu aș spune competitiv, dar o să vedem foarte multe valoare adăugată generată. De ce? Pentru că astăzi cu ajutorul inteligenței artificiale poți să faci multe lucruri, dar principalele zone în care este handzone și obții rezultate sunt marketingul, evident în procesarea de text, în care modelele mari devin din ce în ce mai bune, sales-ul, te ajută foarte mult în vânzări, customer care și așa mai departe, dar acolo unde cu adevărat îți aduce foarte multe plus-valoare este în programarea”, spune el.

„Deci ceea ce poate să facă un programator astăzi, cu un tool cum este cursorul, este poate de 50 de ori mai mult, este mai eficient față de ce putea să facă acum 3-4 ani de zile. Capacitatea de programare pe care România o are a crescut exponențial datorită acestor modele de limbă mare pe care noi astăzi puteam să le folosim. Și o să vedem din ce în ce mai mult valoare adăugată și generată de către IT în România datorită acestui fapt. Avem programatori foarte buni care dintr-o dată au devenit mult mai competenți, s-au replicat”, conchide Dragomir.