Cum poate fi România un hub AI? Bogdan Tudor, CEO și fondator, StarTech: Inteligența artificială are nevoie de foarte mult capital

• Eurostat: România e pe ultimul loc în UE la educația digitală.
• Comisia Europeană: 28% dintre români au baza competențelor digitale.
• Global Innovation Index: România e pe locul 55 în lume la inovare.
• McKinsey: România poate pierde 1 mil. de joburi până în 2030.
• WeForum: 1 din 5 angajați români are competențe pentru tranziția digitală.
• România are 30 centre mari de date. În Europa sunt mii.
• România investște 0,46% din PIB în cercetare și dezvoltare.
• 27% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate.
• IT&C generează 22 miliarde de euro, în 2023.
• ANIS: IT&C contribuie cu 14,16% la PIB.
• Eliminarea facilităților fiscale pune presiune pe sectorul IT.

România e pe ultimul loc în Europa când vine vorba de inteligența artificială, conform celei mai recente ediții a publicației interactive Digitalizarea în Europa – 2025.
Într-o Uniune Europeană în care 13% dintre companii folosesc deja inteligență artificială, România abia atinge 3,1%.
Un procent care spune totul despre lipsa de investiții, educație digitală precară, birocrație sufocantă și prea puțini specialiști în IT.
În 2024, 3% dintre angajații români lucrau în domenii tech, iar majoritatea firmelor locale consideră digitalizarea un lux, nu o urgență.
Cu internet rapid, dar cu mindset lent, România rămâne în afara hărții digitale a Europei.

Ce spune Bogdan Tudor, CEO și fondator, StarTech?

România părea, până de curând, una dintre țările emergente cu cea mai bună traiectorie digitală din regiune. Ce s-a întâmplat în ultimele 6 luni?

„Digitalizarea e la baza inteligenței artificiale. Nu putem să vorbim de inteligență artificială fără digitalizare. Inteligența artificială are nevoie de foarte mult capital. Noi suntem astăzi în poziția doar de a utiliza ceea ce au făcut alții, ceea ce nu e neapărat un lucru rău. Pentru că noi trebuie să privim aceste modele generative, ca o bază. Ca o bază pe care pot construi. Dacă vreți, ne întoarcem cu 25 de ani în urmă, când a apărut internetul. Acela era un moment de revoluție. Însă internetul în sine nu a fost cel care a dat oportunități companiilor să se dezvolte, doar făcând internet. Ci prin aplicații construite peste internet. Același lucru îl avem acum.

Putem să dezvoltăm aplicații peste aceste modele pe care să le folosim, cum folosim conexiunea la internet. Vă dați seama ce-ar însemna o aplicație care identifică oportunități de învățare în funcție de nivelul la care se află un elev sau un angajat. Sau o aplicație care folosește datele din interiorul unei companii, le dă spre procesare unui model de genul acesta, LLM, iar datele sunt folosite pentru decizii, pentru analize, pentru a acționa poate. Și atunci, chiar dacă noi nu avem capitalul necesar pentru a dezvolta aceste modele, le putem folosi și putem dezvolta aplicații peste el. România nu cred că pierde cursa AI. N-a pierdut cursa digitalizării, dar, într-adevăr, are nevoie de o abordare mult mai strategică. Nu putem să ne gândim că vom fi acolo fără să avem o abordare strategică.

Un program de genul România Digital Nation, cum a fost Start-up Nation, Digital Nation, în care identificăm nevoi, inclusiv în zona asta publică, și punem alături companii și, în sfârșit, instituții din zona publică care să lucreze împreună. Cum ar fi să transformăm asta într-o sursă de finanțare? În care să finanțăm asemenea proiecte, din zona publică, în care e o nevoie fabuloasă, în care un tandem, un consorciu format din cei din zona de IT, din zona privată, cu cei din zona publică, aplică pentru proiecte. Păi ne transformăm din codași în campioni.

Transformăm bugetul din modalități prin care diverse instituții sau ministere încearcă să facă proiecte singulare, în general, cu cei cunoscuți, ca să nu spun altfel, în un concurs de proiecte, în care acordăm oportunitatea celor care au o nevoie în digitalizare și poate nu au proiect, împreună cu cei care au știința, cei din zona privată, să dezvolte proiecte și să le replice apoi. Pentru că ce faci pentru Ministerul Mediului, poți să faci apoi pentru Ministerul Turismului și așa mai departe. Sunt foarte multe inițiative care pot fi dezvoltate cu o abordare strategică”, spune el.