Tudor Iliescu, fondator, MEXIM: „Turcia a vândut nu pentru profit, ci pentru că are nevoie de valută” | Banca Centrală din Ankara vinde 20 de miliarde de dolari în aur de la izbucnirea conflictului din Iran

• Turcia vinde 20 miliarde dolari în aur pentru a salva lira
• Banca Centrală a Turciei a vândut peste 50 de tone într-o lună
• Aurul înregistrează cea mai abruptă scădere lunară din 18 ani

Turcia a declanșat o mișcare spectaculoasă pe piața globală a aurului. Banca Centrală din Ankara vinde sau împrumută circa 20 de miliarde de dolari în metal prețios de la izbucnirea conflictului din Iran — provocând cea mai abruptă scădere lunară a prețului aurului din ultimii 18 ani.
Motivul e simplu și urgent: salvarea lirei turcești și combaterea unei inflații care depășește încă 30%. Costul însă e pe măsură — rezervele internaționale ale țării sunt reduse aproape la jumătate.
Și Turcia nu e singură. Rusia și Polonia iau în calcul mișcări similare, iar băncile centrale din întreaga lume par să renunțe la rolul tradițional de susținători ai pieței aurului. O schimbare care ridică o întrebare serioasă: mai e aurul refugiul sigur pe care l-am cunoscut?

Turcia vinde 20 de miliarde în aur ca să salveze lira. Decizie disperată sau calculată? Cât de vulnerabilă este economia turcească acum?
Ce spune Tudor Iliescu, fondator, MEXIM, pentru Aleph Business?

„Este o decizie disperată, dar cu siguranță și calculată”, răspunde Iliescu. Turcia se află de mai mulți ani într-o situație critică din cauza deficitului structural — importă mult mai mult decât poate produce în valută și are permanent nevoie de valută, care devine din ce în ce mai scumpă. Tot mai puțini investitori instituționali intră pe piața turcească din cauza problemelor politice de acolo. Fondatorul Mexim subliniază că deficitul structural „produce cea mai multă inflație”, iar Turcia este blocată în această situație de mult timp. Vânzarea de aur nu vine dintr-o strategie investițională — „nu au vândut pentru a marca profit sau pentru o speculație, ci pur și simplu au nevoie de valută.” Iliescu adaugă un detaliu tehnic: operațiunea este parțial vânzare directă, parțial swap — Ankara a pus gaj parte din aur pentru a obține valută pe termen scurt.

Mai poate fi aurul considerat refugiu sigur în contextul schimbărilor recente ale politicii băncilor centrale?

„Depinde de la bancă centrală la bancă centrală”, spune Iliescu. Statele cu economii puternice și echilibrate nu au făcut vânzări masive din rezerve. Rusia are cea mai mare rezervă de aur din lume și este într-un conflict armat direct, sub sancțiuni — „mi se pare natural să vinzi din aurul pe care îl ai pentru a acoperi problemele economice.” Fondatorul Mexim folosește o analogie: „Dacă ai probleme majore de sănătate și ai aur pus deoparte, exact pentru asta l-ai cumpărat — pentru a-l folosi în eventualitatea unei probleme serioase.” Polonia ar putea urma aceeași logică, posibil pentru a-și întări armata și infrastructura într-un context regional tensionat. În plus, există un profit substanțial acumulat în ultimii ani — „face foarte mult sens să marchezi profit din ce ai făcut pe aur, în funcție de strategia economică a fiecăruia.” Iliescu observă și mișcări inverse: Kazahstan și state africane acumulează, China continuă să cumpere, iar Franța și-a vândut stocul de aur din America și l-a cumpărat unu la unu în Europa — „nu o vânzare pentru profit, ci o repatriere a rezervei cu aur certificat DNA din Europa.”

Pentru un investitor român care are aur în portofoliu — vinde sau așteaptă?

„România nu se află într-o situație de criză care să necesite ajustări economice atât de masive”, spune Iliescu. Nici Turcia, nici România, cu atât mai puțin investitorii români, nu pot influența piața aurului mondială pe termen mediu și lung — eventual doar pe termen scurt. Scăderea din ianuarie este în linie cu ce s-a întâmplat pe bursele de valori, „nu o scădere bruscă, ci o marcare de profit, care este naturală.” Fondatorul Mexim reamintește că aurul are încă „creșteri de peste 50% de la începutul anului trecut.” Sfatul este clar: „Românii nu trebuie să-și facă griji să-și vândă aurul. Poate ar trebui să-și vândă alte lucruri.” Iliescu insistă pe filosofia de bază: aurul ar trebui cumpărat pentru acumulare, pentru a proteja partea din economii păstrate pe termen lung. „Dacă nu ai nevoie imediată să vinzi pentru o problemă sau pentru a-ți marca un profit, și ești confortabil cu ce ai făcut, nu văd un motiv expres pentru a vinde aurul”, conchide fondatorul Mexim.